Consecințe financiare severe
Premierul Ilie Bolojan a abordat miercuri seara, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria, situația absorbției fondurilor europene și jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a subliniat importanța respectării jaloanelor asumate de România, avertizând că întârzierea unor decizii poate avea consecințe financiare serioase. „Un element important este absorbția de fonduri europene. Așa cum v-am spus, va fi un vârf anul acesta, dar pentru asta e nevoie, pe de o parte, să accesăm finanțările care vin prin PNRR, care sunt condiționate de respectarea jaloanelor pe care România s-a angajat să le îndeplinească. Unul dintre aceste jaloane este cel legat de pensiile magistraților, jalonul 215, unde avem o reținere de peste 200 de milioane de euro, deci aproape 230 de milioane de euro”, a explicat Bolojan.
Prim-ministrul a precizat că, în urma discuțiilor echipelor române cu Comisia Europeană săptămâna trecută, acest jalon nu este considerat îndeplinit. „Deci ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă și mâine voi informa Curtea Constituțională asupra consecințelor amânării unor decizii”, a adăugat Bolojan. El a amintit că anul trecut s-au făcut două încercări de rezolvare a situației, însă amânările succesive pun în pericol accesarea sumelor: „În condițiile în care nu se va lua o decizie și se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Și cred că fiecare instituție trebuie să fie informată cu privire la consecințele unor anumite decizii.”
Premierul a subliniat și miza practică a încasării fondurilor: „Pentru noi este important să închidem toate aspectele care țin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro și, cu cât rezolvăm toate aceste probleme care țin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceștia la dispoziție. Asta înseamnă capacitatea de a ne plăti fără întârzieri constructorii și de a ține un ritm bun al lucrărilor, în așa fel încât, odată cu celelalte cereri de plată pe care trebuie să le depunem, dar pe care nu le putem depune decât după ce terminăm cererea anterioară, să putem finaliza aceste lucrări până în luna august, astfel încât România să nu piardă acești bani. Asta înseamnă condiții de dezvoltare în acest an pentru țara noastră.”
În cadrul conferinței, premierul a reiterat că, dacă nu se va lua o decizie, „probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare”. De asemenea, el a evidențiat importanța lămuririi acestor aspecte, astfel încât România să poată încasa fondurile necesare finalizării proiectelor din PNRR până în luna august. „Cu cât rezolvăm toate aceste probleme care țin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceștia la dispoziție”, a mai spus Bolojan.
Curtea Constituțională a amânat de patru ori pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fiind stabilită pentru 11 februarie 2026. Pronunțarea pe obiecția Înaltei Curți, condusă de Lia Savonea, a fost amânată pe 10, 28 și 29 decembrie 2025 și 16 ianuarie 2026. La prima ședință CCR, din 10 decembrie 2025, judecătorii constituționali au amânat luarea unei decizii. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit ședința, astfel că nu s-a mai putut lua o hotărâre.
În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători care cu o zi înainte părăsiseră sala nu s-au mai prezentat deloc. Pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională a anunțat că a decis amânarea ședinței, după ce au fost depuse noi documente, iar judecătorii constituționali trebuie să le analizeze. Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care a solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ. În concluzie, premierul Ilie Bolojan face apel la toate instituțiile pentru a aborda această problemă urgent și a evita pierderile financiare pentru România din cauza întârzierilor decizionale, subliniind că orice amânare suplimentară va avea repercusiuni grave asupra absorbției fondurilor europene.
Pe termen scurt, este esențial ca Curtea Constituțională să finalizeze deliberările cât mai repede pentru a permite României să acceseze aceste fonduri vitale.
În absența unei soluții, riscurile financiare cresc, iar consecințele vor afecta în mod direct dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor de interes național.