Afacerea A7 și sancțiunile
Ilan Șor, reprezintă subiectul principal al acestui articol. O investigație internațională arată că oligarhul moldovean Ilan Șor este implicat într-un mecanism financiar complex prin care Rusia reușește să ocolească sancțiunile internaționale impuse după declanșarea războiului din Ucraina. În centrul acestei rețele se află compania A7, un proiect lansat la sfârșitul anului 2024, care a devenit rapid un canal major pentru tranzacții comerciale și financiare ale firmelor rusești.
Ilan Șor a fost condamnat definitiv în Republica Moldova pentru rolul său în „furtul miliardului” din 2014, caz în urma căruia aproape un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar moldovean. După ce a fugit în Rusia, el a continuat să fie activ politic și financiar, fiind asociat cu tentative de destabilizare a guvernelor pro-europene de la Chișinău. Potrivit Financial Times, în prezent Șor are un rol important într-o structură care ajută Moscova să mențină fluxurile de capital, în pofida izolării financiare.
Compania A7 a fost fondată de banca de stat Promsvyazbank, instituție considerată esențială pentru industria de apărare a Rusiei, în colaborare cu Ilan Șor. Investigația subliniază că A7 nu funcționează ca un simplu intermediar, ci ca un mecanism conceput pentru a înlocui parțial infrastructura financiară pierdută după excluderea mai multor bănci rusești din sistemul SWIFT.
Printre metodele utilizate se numără distribuirea unor cupoane cu valoare reală, care pot ajunge la echivalentul a 5.000 de dolari. Acestea sunt cumpărate în Rusia și transformate ulterior în numerar în afara țării, în centre financiare precum Dubai sau Istanbul, prin intermediul unor coduri QR și al unor agenți locali.
Conform datelor furnizate de companie, A7 a procesat în primele șase luni tranzacții în valoare de 98 de miliarde de dolari. Până în decembrie 2024, firma susținea că gestionează aproape 19% din comerțul exterior al companiilor rusești. Rețeaua utilizează și tehnologia blockchain, prin lansarea A7A5, un „stablecoin” raportat la rublă, despre care se afirmă că este garantat de depozitele Promsvyazbank. Compania de analiză Elliptic estimează că volumul tranzacțiilor cu această criptomonedă a depășit 100 de miliarde de dolari.
Deși Ilan Șor și entitățile asociate sunt sancționate de SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană, rețeaua continuă să se extindă, inclusiv în Africa și în marile orașe din Rusia. Această expansiune ridică întrebări cu privire la eficiența sancțiunilor internaționale și la modul în care actorii economici reușesc să găsească soluții alternative pentru a ocoli restricțiile.
Criticii acestui mecanism subliniază că implicarea lui Șor în A7 este un exemplu clar al modului în care indivizi cu un trecut controversat pot influența economia globală, exploatând slăbiciunile sistemului financiar internațional. De asemenea, experții consideră că eforturile de a contracara aceste activități trebuie să fie consolidate la nivel global pentru a preveni astfel de abuzuri.
În concluzie, cazul Ilan Șor și rețeaua A7 subliniază necesitatea unei colaborări internaționale mai strânse pentru a combate efectele sancțiunilor eludate și pentru a proteja integritatea sistemului financiar global.
Următorii pași ar putea include o monitorizare mai atentă a tranzacțiilor internaționale și o intensificare a măsurilor de sancționare împotriva entităților implicate în aceste scheme.