Cazul ajunge la judecată după patru ani
O firmă care administrează un spa în incinta unui hotel din Brașov și patru reprezentanți ai acesteia au fost trimiși în judecată pentru vătămare corporală din culpă după ce o clientă a spa-ului a suferit arsuri grave pe 40% din corp și a rămas desfigurată după ce a fost surprinsă de un incendiu, în incinta centrului. Dosarul, în care femeia cere daune de 4,5 milioane de euro, a fost preluat de Parchetul Tribunalului Brașov de la un parchet inferior, la care a stat patru ani fără niciun rezultat, preluarea având loc după ce victima a reclamat public că procurorul care instrumenta dosarul declara că vrea celeritate, în timp ce speța la care ar fi trebuit să lucreze trena.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov anunță, joi, 5 februarie, trimiterea în judecată a unei societăți comerciale și a patru reprezentanți ai acesteia, într-un dosar deschis după ce o femeie a suferit arsuri grave, în anul 2022, în incinta unui hotel din municipiul Brașov. Serviciul de Investigații Criminale Brașov a terminat urmărirea penală în 29 ianuarie 2026, iar rechizitoriului a fost finalizat în 3 februarie, la aproape patru ani de la producerea faptelor.
”Din probatoriul administrat a rezultat că, la data de 15 martie 2022, ora 17:40, în incinta centrului SPA B. care funcționează la etajul II al Hotelului K. din mun. Brașov, s-ar fi produs un incendiu ca urmare a unor grave omisiuni și inacțiuni infracționale ale inculpatei societatea I.C. S.R.L. și ale inculpaților P.D. (administrator/ director executiv), L.D.A. (manager centrului SPA), C.A.N. (asistent-manager – coordonatoare housekeeping) și B.A.A.E. (recepționistă).”, se arată într-un comunicat al Parchetului.
Societatea I.C. SRL, administratorul/ director executiv P.D. și managerul centrului SPA L.D.A. ar fi omis să adopte, să implementeze și să supravegheze, iar asistent-managerul – coordonatoarea housekeeping C.A.N. și recepționistica B.A.A.E. să pună în executare măsurile de siguranță impuse de OUG nr. 21/1992 (art. 3, 4, 7, 18-22), Legea nr. 296/2004 (art. 8, 14, 25, 27, 45-48) și Legea nr. 307/2006 (art. 6, 7, 19, 22) și de normele specifice funcției deținute, constând în: Omisiunea de a asigura securitatea serviciului: Punerea la dispoziția clientului a unei substanțe inflamabile concentrate, fără a respecta formula de diluție și fără instrucțiuni minime de manipulare. Omisiunea de informare și avertizare: Lipsa afișării regulilor de utilizare a saunei și a avertismentelor privind riscul de incendiu la contactul esențelor cu sursele de căldură”, se arată în comunicatul procurorilor.
În plus, anchetatorii au constatat ”deficiențe organizatorice majore”, și anume că unitatea spa funcționa fără autorizație de securitate la incendiu, fapt care ar fi dus la inexistența unor proceduri scrise de urgență și la o instruire precară a salariaților. ”Această stare de fapt ar fi făcut ca, în momentul declanșării incendiului, personalul să nu acorde ajutorul necesar victimei (încălcarea art. 22 lit. f din Legea 307/2006) și să nu sesizeze evenimentul. Aceste omisiuni corelate ar fi plasat persoana vătămată O.A. în situația de a manipula periculos o substanță inflamabilă și de a fi lipsită de ajutor specializat în momentul critic.
În urma incendiului, victima a suferit leziuni traumatice severe (arsuri de gradul II, III și IV pe aproximativ 40% din suprafața corporală), ce au necesitat 170-180 de zile de îngrijiri medicale. Aceste leziuni au pus în primejdie viața victimei și au generat un prejudiciu estetic grav și permanent (desfigurare)”, se arată în documentele procurorilor.
Acest dosar a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov în 4 decembrie 2025, după ce Ana Oprea, femeia care a fost victima incendiului din centrul spa, a trimis unui ziar local o scrisoare deschisă în care arăta că procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov care instrumenta dosarul său a semnat pentru justiție independentă, în acest context femeia remarcând ”contrastul dintre discursul public despre celeritate și realitatea concretă din dosare”.
”Am citit scrisoarea deschisă semnată de zeci de procurori din Brașov, prin care se solicită analizarea cu celeritate a unor cazuri și se invocă valori precum independența, integritatea și necesitatea unor reacții rapide ale justiției. Pentru mine, ca victimă a unui accident grav și ca parte într-un dosar instrumentat chiar de unul dintre procurorii semnatari ai acestei scrisori, mesajul nu este doar contradictoriu, ci profund dureros. Vorbim despre un dosar care, timp de aproape doi ani, a fost lăsat în nelucrare, fără acte procedurale relevante, fără explicații și fără vreo preocupare reală pentru consecințele pe care trecerea timpului le are asupra unei victime. Am ajuns să mă simt o simplă problemă administrativă, nu un om. (...) Este imposibil să nu observ contrastul dintre discursul public despre celeritate și realitatea concretă din dosare precum al meu, unde inacțiunea a devenit regula, nu excepția. Când aceiași magistrați care au tolerat ani de stagnare invocă astăzi urgența și vulnerabilitățile sistemului, percepția de ipocrizie nu este una emoțională, ci rezultatul direct al unei experiențe personale. Pentru victime, problema justiției nu este una de imagine publică sau de dezbatere instituțională, ci una profund umană: dosare ținute pe loc până aproape de prescripție, fără asumare și fără răspundere. Astfel, pe lângă trauma inițială, ajungi să trăiești și nedreptatea statului, care ar fi trebuit să te protejeze”, scria Ana Oprea, în decembrie anul trecut.
Ea spunea că ar prefera să știe că procurorul care i-a tergiversat dosarul a fost mai degrabă ”presat politic” și nu ignorant din cauza incompetenței. ”Aș prefera să aflu că procurorul de caz a fost presat politic sau ierarhic să tergiverseze ancheta și că acum are curajul să demaște acești vinovați, decât să cred că a ignorat suferința unei victime cu urmări atât de grave din simplă lipsă de interes sau incompetență. Dacă a existat o presiune, aștept să o văd recunoscută și asumată. Doar așa lupta lor devine credibilă, iar noi, victimele, putem spera că nedreptatea trăită nu a fost în zadar”, mai scria femeia.
În dosar a fost pus sechestru asigurător pentru suma de 1.500.000 de euro, în condițiile în care victima cere daune cu o valoare de trei ori mai mare.