Critici asupra închiderii centralelor
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat pe 4 februarie 2026, că închiderea prematură a centralelor pe cărbune până în 2026 a generat probleme semnificative pentru România. Potrivit acestuia, banii primiți de la Uniunea Europeană, în valoare de 1,8 miliarde de euro, nu au fost utilizați pentru construcția de noi centrale, ci au fost alocați altor scopuri, iar proiectele au rămas nefinalizate. "Dacă tot aveam deadline-ul 2032, de ce s-a grăbit cineva să închidă niște mine până în 2026?" a întrebat Răzvan Dumitrescu în cadrul emisiunii DC News. Ivan a subliniat că deciziile luate în 2020-2021, în contextul negocierilor pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost extrem de agresive în ceea ce privește decarbonizarea, plasând România în fața unor provocări majore.
"Unii cu trotinete electrice și care se plimbă prin sandale au făcut atât de mult rău României, atât atunci cât și acum, cum nu își pot imagina", a afirmat Ivan, evidențiind că România a fost constrânsă să închidă centralele pe cărbune într-un interval scurt. De asemenea, ministrul a confirmat că, în ciuda primirii fondurilor europene, proiectele energetice au rămas pe hârtie, ceea ce a dus la o situație aproape imposibilă pentru Ministerul Energiei.
În ceea ce privește utilizarea fondurilor, Ivan a precizat că aceștia au fost folosiți pentru alte cheltuieli, iar construcția de noi parcuri fotovoltaice și de stocare a început abia la sfârșitul anului trecut. "Acum avem o ofertă pentru una dintre cele două termocentrale, dar durează patru ani să le punem în funcțiune, ceea ce înseamnă că ne îndreptăm către 2029-2030", a adăugat el. Comisia Europeană a reacționat la această situație, cerând României să restituie suma de 1,8 miliarde de euro, subliniind că aceste fonduri nu au fost utilizate conform destinației.
Mai mult, Ivan a menționat că România a fost nevoită să stabilească o țintă de decarbonizare mai agresivă decât alte state europene, cum ar fi Polonia și Germania, ceea ce a generat o dependență crescută de importuri costisitoare. "Dacă mă întrebați pe mine, să scoți 7.000 de megawatt capacitate de producție în bandă a României în ultimii 15 ani, până în 2023, și să nu pui nimic în loc, este o decizie total împotriva interesului economic al țării", a subliniat ministrul.
În concluzie, Bogdan Ivan a declarat că are două ținte clare pentru mandatul său: să transforme România dintr-un importator net de energie într-un exportator net. "Nu voi promite rezultate imediate, dar până la sfârșitul acestui an, vom introduce pe piață minim 2.000 de MW noi", a afirmat el. Această declarație subliniază angajamentul Ministerului Energiei de a aborda provocările energetice cu o strategie mai bine definită, în ciuda criticilor și dificultăților întâmpinate.
În concluzie, situația actuală a tranziției energetice din România ridică întrebări importante despre gestionarea fondurilor europene și despre modul în care autoritățile vor reuși să îndeplinească obiectivele de decarbonizare fără a compromite securitatea energetică a țării.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a determina dacă România poate naviga cu succes prin aceste provocări și dacă măsurile adoptate vor avea rezultate pozitive pe termen lung.