Scumpiri alarmante pentru consumatori
Prețurile alimentelor au continuat să apese greu pe bugetele europenilor în 2025, însă diferențele dintre state au fost mai vizibile ca oricând. Deși media Uniunii Europene indică o creștere relativ moderată, realitatea din unele țări spune o cu totul altă poveste. România se regăsește în fruntea acestui clasament nedorit, cu scumpiri care au depășit cu mult ritmul european și au transformat cumpărăturile zilnice într-o provocare constantă pentru milioane de oameni. Potrivit datelor Eurostat, la nivelul Uniunii Europene, prețurile alimentelor au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent. În spatele acestei medii se ascund însă variații semnificative, iar pentru anumite produse majorările au ajuns până la 10%, semn că presiunile din lanțul alimentar nu s-au estompat complet, potrivit Euronews.
România a înregistrat cea mai ridicată inflație alimentară dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans de 6,7% în 2025, de peste două ori mai mare decât media comunitară. Datele analizate la nivel european arată că scumpirile din România nu reflectă un trend generalizat, ci mai degrabă vulnerabilități interne și dezechilibre economice persistente. Conform Institutului Național de Statistică (INS), inflația alimentară a fost o problemă constantă, iar expertul economic Mihai Ionescu de la Academia Română atrage atenția asupra nevoii de reforme structurale.
În Europa de Est și de Sud-Est, inflația alimentară a rămas ridicată pe tot parcursul anului. Bulgaria, statele baltice și mai multe țări din Balcani au raportat creșteri cuprinse între 4% și 7%, toate peste media UE, dar sub nivelul atins de România. La polul opus, Elveția a fost singura țară europeană în care alimentele s-au ieftinit, cu un recul de 1,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. Dintre marile economii ale Uniunii, Franța a avut cea mai redusă inflație alimentară, de doar 0,7%, una dintre cele mai mici valori din Europa.
Analiza Eurostat a urmărit evoluția a 64 de produse alimentare uzuale. Doar opt categorii s-au ieftinit, iar un singur produs a avut prețuri neschimbate. Restul au înregistrat creșteri în 2025 față de 2024, în unele cazuri semnificative. Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, unde prețurile au crescut cu 17,8%. Fructele congelate au urmat cu un avans de 13%, iar carnea de vită și vițel s-a scumpit cu 10%. Ouăle au avut o majorare de 8,4%, untul de 8,3%, iar carnea de miel și capră de 7,2%. Potrivit datelor Eurostat, zahărul, dulceața și mierea au crescut cu 6,8%, în timp ce laptele integral proaspăt a urcat cu 5,7%.
Și alte categorii au resimțit presiuni: produsele din legume rădăcinoase s-au scumpit cu 5,5%, fructele proaspete cu 5,4%, iar fructele, per ansamblu, cu 5,3%. Uleiurile comestibile și fructele conservate au înregistrat creșteri de 4,7%, carnea de pasăre de 4,4%, iar fructele uscate și nucile de 4,2%. Există însă și câteva excepții notabile. Uleiul de măsline a consemnat cea mai abruptă scădere, de 22,9%, după mai mulți ani de scumpiri accentuate. Zahărul s-a ieftinit cu 11%, uleiurile și grăsimile cu 5,4%, iar cartofii cu 5,2%, oferind un mic răgaz consumatorilor.
Diferențele dintre state rămân însă uriașe. Prețul ciocolatei a crescut cu peste 30% în Polonia, Lituania și Estonia, în timp ce în Albania majorarea a fost de doar 1%. La produsele congelate, inflația a variat de la 2% în Islanda până la 32% în Estonia. Carnea de vită și vițel s-a scumpit cu peste 20% în Țările de Jos, Croația și Letonia, în timp ce în Elveția prețurile au rămas stabile, iar Franța și Italia au raportat creșteri mult mai temperate. Ouăle au depășit pragul de 20% în cinci țări, cu un vârf de 30% în Kosovo, urmate de Cehia, Slovacia, Portugalia și Ungaria. Untul a avut scumpiri de două cifre în 12 state, iar în Kosovo și Suedia creșterile au trecut de 20%. La carnea de miel și capră, Polonia a raportat un avans de 14%, Portugalia și Irlanda de 13%, iar Spania de 10%, peste media europeană de 7%.
În concluzie, scumpirile alimentelor în România pun o presiune considerabilă asupra consumatorilor, iar autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a ameliora această situație. Este esențial ca economiile locale să fie sprijinite, iar reformele structurale să fie implementate pentru a reduce vulnerabilitățile economice.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa dacă aceste măsuri vor avea efecte pozitive asupra prețurilor alimentelor și bunăstării populației.