Propuneri de la CSM
Procurorii modificări reprezintă subiectul principal al acestui articol. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis miercuri, 4 februarie 2026, Ministerului Justiției și comisiilor juridice din Parlament propunerile de modificare a legilor justiției. Aceste propuneri, comunicate și Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, au fost formulate în urma consultărilor cu procurori din întreaga țară. "Este esențial să ne asigurăm că sistemul judiciar funcționează eficient și că dosarele sunt soluționate într-un termen rezonabil", a declarat un reprezentant al CSM.
Propunerile de modificare a legislației se concentrează pe aspecte importante, inclusiv numirea șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT, precum și pe revizuirea Codului de procedură penală. Un aspect semnificativ este necesitatea de a analiza legalitatea actelor din procesul penal conform legii în vigoare la momentul efectuării acestora. Procurorii subliniază că, în urma deciziei recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care polițiștii DGA nu mai pot lucra în dosare de corupție decât în anumite condiții, s-au observat disfuncționalități care afectează procesul de justiție.
De asemenea, procurorii solicită reglementări clare privind prescripția și eliminarea procedurii camerei preliminare, care, conform lor, a devenit un instrument de tergiversare a proceselor. Propunerile vizează stabilirea unor reguli mai stricte pentru numirea procurorilor, inclusiv durata mandatelor, care ar trebui să fie de 5 ani, pentru a asigura independența față de ciclurile politice.
Un alt punct important pe agenda procurorilor este întărirea independenței magistraților prin limitarea influenței politice asupra numirilor. Aceștia propun ca mandatele să nu fie reînnoite, pentru a evita riscurile de influențare. În plus, se solicită reorganizarea parchetelor locale pentru a asigura o distribuție echitabilă a resurselor umane și a reduce deficitul de procurori în județele mai puțin atractive.
Procurorii consideră că este necesară crearea unui corp al poliției judiciare în cadrul Ministerului Public și propun revenirea la un sistem de promovare bazat pe examen scris, care să asigure transparență și obiectivitate în evaluarea profesională. Aceste propuneri sunt susținute de date statistice care arată că, din 2018, au fost judecați doar doi magistrați pentru fapte de corupție, comparativ cu aproximativ 160 în perioada anterioară.
CSM subliniază că eficiența justiției este esențială pentru încrederea publicului în sistemul judiciar și că măsurile propuse ar putea contribui la creșterea transparenței și responsabilității. Procurorii cer, de asemenea, reglementări care să protejeze dreptul la liberă exprimare al magistraților, stipulând că semnalarea disfuncționalităților nu ar trebui să ducă la sancțiuni disciplinare.
În concluzie, pentru a răspunde provocărilor actuale din sistemul judiciar, propunerile CSM se concentrează pe îmbunătățirea legislației și pe asigurarea unui mediu de lucru mai stabil și mai puțin influențat politic. Următorii pași includ discuții cu Ministerul Justiției și Parlamentul pentru a implementa aceste modificări esențiale.
Această inițiativă are potențialul de a transforma radical modul în care funcționează justiția în România, asigurând un proces mai corect și mai eficient pentru toți cetățenii.