Reforma Bolojan contestată în instanță
Peste 100 de angajați ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) au contestat recent în instanță deciziile de reducere a salariilor și a posturilor impuse de Guvernul Bolojan. Printre contestatari se numără Ioana Laura Chiriță, fiica fostului președinte al ANRE, Dumitru Chiriță, care a ocupat o funcție similară în trecut. Conform unei declarații a președintelui ANRE, George Niculescu, "deciziile au fost luate pentru a eficientiza activitatea instituției și au fost fundamentate pe legislația în vigoare". Pe 29 ianuarie 2026, Curtea de Apel București a respins cererea angajaților, considerând că nu îndeplinesc condițiile legale pentru suspendarea reorganizării.
Conform datelor oficiale, salariile medii în ANRE au rămas ridicate chiar și după reducerea de 30% impusă prin reforma Bolojan, salariul mediu lunar fiind de 12.700 de lei (aproximativ 2.540 de euro). Aceasta ridică întrebări privind justificatele plângeri ale angajaților, în contextul în care salariile din ANRE sunt semnificativ mai mari decât media națională. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), salariul mediu net în România a fost de 3.500 de lei (aproximativ 700 de euro) în 2024.
Reforma Bolojan a fost implementată pentru a reduce cheltuielile instituțiilor publice și a îmbunătăți eficiența acestora. Salariile de conducere ale ANRE au fost, de asemenea, ajustate, președintele ANRE având un salariu de 52.537 lei net pe lună (10.507 euro), iar vicepreședinții câștigând 46.356 lei (9.271 euro). Aceasta a fost o măsură controversată, având în vedere că în 2024, salariul mediu net în ANRE a fost semnificativ peste media națională.
Criticii acestor măsuri de austeritate includ nu doar angajații, ci și analiști economici care subliniază că tăierile de salarii nu ar trebui să afecteze angajații cu venituri deja mari. Raluca Adriana Chirteș, soția fostului șef al Comisiei pentru controlul SRI, a declarat că "micșorarea veniturilor afectează grav capacitatea noastră de a acoperi cheltuielile familiale". Aceasta a câștigat în 2023 suma de 279.382 lei net, echivalentul a aproximativ 4.656 euro pe lună.
Pe de altă parte, conducerea ANRE susține că noile salarii sunt stabilite pe baza unor criterii obiective, înlocuind vechile criterii subiective, ceea ce ar trebui să asigure o mai bună transparență și echitate. În urma reorganizării, ANRE a desființat 60 de posturi dintr-un total inițial de 349, ceea ce reprezintă o reducere de 17,2% din numărul total de angajați.
Referitor la contextul mai larg, angajații din alte instituții publice, precum ANCOM, au avut succes în instanță, obținând suspendarea măsurilor de tăiere a salariilor. Aceasta a ridicat întrebări despre coerența politicilor guvernamentale în domeniul salariilor și eficienței în sectorul public. În plus, măsurile de austeritate au fost criticate de organizațiile sindicale, care susțin că acestea afectează nu doar veniturile angajaților, ci și calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor.
În concluzie, conflictul dintre angajații ANRE și conducere reflectă tensiunile existente în sectorul public românesc, în contextul reformelor impuse de Guvernul Bolojan. Este de așteptat ca această situație să evolueze, în funcție de deciziile instanțelor și de reacțiile autorităților în fața criticilor publice.
Rămâne de văzut cum va influența acest litigiu viitorul reformelor în domeniul energiei și în alte sectoare publice din România.