Opoziția a depus două moțiuni simple în Parlament

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Pe 4 februarie 2026, grupul parlamentar Pace a depus două moțiuni simple, vizându-i pe Ilie Bolojan, ministrul interimar al Educației, și pe Radu Miruță, ministrul Apărării. Aceste moțiuni critică gestionarea educației și declarațiile recente ale ministrului Apărării privind posibile misiuni în Groenlanda.

EN

Brief

On February 4, 2026, the Pace parliamentary group submitted two simple motions targeting interim Education Minister Ilie Bolojan and Defense Minister Radu Miruță. These motions criticize the management of education and recent statements by the Defense Minister regarding potential missions in Greenland.

Opoziția a depus două moțiuni simple în Parlament
Sursa foto: digi24.ro

Critici la adresa lui Bolojan și Miruță

Grupul parlamentar Pace, format în mare parte din parlamentari plecați din partidul Dianei Șoșoacă și din AUR, a anunțat miercuri, 4 februarie 2026, depunerea a două moțiuni simple: una împotriva ministrului interimar al Educației, Ilie Bolojan, care este și premier, iar cealaltă împotriva ministrului USR al Apărării, Radu Miruță.

Prima moțiune, depusă în Senat și numită „Educația între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar”, este inițiată de senatorul AUR Ninel Peia și semnată de „mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor”. Documentul îl vizează pe Ilie Bolojan în calitatea sa de ministru interimar al Educației, acuzându-l că ar gestiona sistemul de învățământ „în regim de avarie”, pe fondul măsurilor bugetare restrictive și al incertitudinilor privind finanțarea universităților.

Cea de-a doua moțiune simplă, intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”, este depusă de senatorul Dorin Petrea, lider al formațiunii Pace Întâi România. Ministrul Miruță este criticat pentru declarații făcute în ianuarie, la Antena 3 CNN, unde a discutat despre o ipotetică posibilitate ca România să trimită trupe în Groenlanda. Ministrul a precizat atunci că o asemenea decizie poate fi luată doar de CSAT, iar scenariul era comparabil cu cel din Ucraina, unde România nu a trimis trupe.

Conform regulamentului parlamentar, moțiunile simple reprezintă un mijloc de exprimare a poziției politice a Legislativului asupra unei probleme de politică internă sau externă. Adoptarea unei moțiuni simple nu obligă premierul să demită ministrul vizat, decizia rămânând una politică. Cele două moțiuni urmează să fie dezbătute și votate în ședințe separate ale Senatului și Camerei Deputaților.

Senatorii AUR, POT și PACE - Întâi România au depus miercuri trei moțiuni simple. Acestea se adresează Guvernului, pentru felul în care a gestionat acordul UE-Mercosur, ministrului Apărării, după declarațiile privind posibile misiuni în Groenlanda, dar și lui Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, pentru că „studenții au fost transformați în colateral bugetar”.

Prima moțiune a fost anunțată miercuri, în plenul Senatului, de către senatorul AUR Petrișor Peiu. Demersul critică Guvernul României în general, nu un anumit ministru, pentru felul în care a fost negociat acordul UE-Mercosur, pe motiv că România „se angajează într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”. Cei 47 de senatori care au semnat inițiativa îi acuză pe guvernanți de „servilism, suficiență și puțină știință”.

„Susținerea acordului UE-Mercosur a driblat dezbaterea parlamentară. Nu am fost chemați să discutăm nici oportunitatea și nici condițiile sau limitele unei asemenea susțineri, ceea ce a permis Guvernului să construiască un mandat informal, transmis prin Ministerul Afacerilor Externe către reprezentantul României în COREPER II. O decizie cu impact major asupra agriculturii și industriei a fost mutată din spațiul deliberării politice în cel al procedurii administrative. Dacă servilismul sau ignoranța au stat la baza acestei acțiuni politice ne-ar fi greu să ne pronunțăm tranșant, însă, trebuie să o spunem că ambele sunt la fel de grave, motiv pentru care mandatul premierului ar trebui să se afle deja pe biroul de la Cotroceni”, reiese din textul moțiunii.

Senatorul Petrișor Peiu a explicat pentru Digi24.ro că semnatarii critică modul în care guvernul a dat aceste mandate internaționale. Cea de-a doua moțiune îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, și este intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”.

„Ministerul Apărării, domnul Radu Miruță a emis declarații publice privind posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligațiile de apărare colectivă ale României, fără a furniza un cadru strategic, legal și de interoperabilitate cu NATO și UE, așa cum cer standardele diplomatice. Declarațiile publice ale ministrului Radu Miruță sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare participarea la detașări de trupe în Groenlanda, iar decizia ar urma a fi luată în CSAT și ulterior supusă votului Parlamentului.

În lipsa oricărei clarificări privind cadrul juridic al unei asemenea eventuale misiuni, natura angajamentului României, existența unui mandat NATO sau ONU, precum și impactul asupra capacităților operative ale Armatei Române, Senatul apreciază că ministrul Apărării a acționat cu o neglijență politică incompatibilă cu funcția deținută”, se arată în textul moțiunii.

O altă moțiune, depusă tot miercuri, îl are în centru pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației. „În ultimii ani, România a reușit o performanță rară, a vorbit constant despre viitor, în timp ce a tăiat metodic exact din generația care ar trebui să-l construiască. Elevii și studenții sunt invocați în discursuri, dar eliminați din bugete. Lăudați în campanii, dar abandonați în politici publice. Sub conducerea ministrului interimar al Educației, domnul Ilie Bolojan, educația a intrat într-o zonă periculoasă de austeritate fără protecție, reformă fără sprijin, responsabilitate fără asumare”, spun semnatarii.

Aceștia acuză reducerea burselor, care „acoperă mai puțin de jumătate din necesarul minim, facilitățile de transport au fost limitate, sprijinul statului este acordat doar 9 luni pe an, de parcă viața ar fi suspendată în vacanță.”