Reacții la acuzațiile de cenzură
Europarlamentarul Diana Șoșoacă a reacționat violent după publicarea unui raport al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din Statele Unite, care acuză instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, de presiuni exercitate asupra marilor platforme online, inclusiv în contexte electorale. Șoșoacă susține că documentul american îi confirmă „toate avertismentele” legate de anularea alegerilor prezidențiale din România și de respingerea candidaturii sale de către Curtea Constituțională. Într-un mesaj publicat pe Facebook, europarlamentarul lansează acuzații dure la adresa instituțiilor europene și românești, afirmând că raportul SUA ar demonstra existența unei cenzuri coordonate la nivel internațional. *„Și ei sunt putiniști, trădătorilor? Sataniștilor de la putere! Globaliștilor! Infractorilor! Dictatură CCR, UE! Deci încă o dată am avut dreptate!”, scrie Șoșoacă.* Aceasta susține că anularea candidaturii sale ar fi fost decisă la nivel european și că nu ar exista dovezi privind o ingerință a Rusiei în procesul electoral din România. *„Am spus clar de la început că anularea candidaturii mele de către CCR a fost comandată de Comisia Europeană – Ursula von der Leyen! Am spus clar că nu există nicio probă că au fost rușii”, afirmă europarlamentarul.* Șoșoacă merge mai departe și cere intervenția Parchetului General, solicitând reținerea unor oficiali români și europeni, inclusiv a președintei Comisiei Europene. *„Solicit Parchetului General să îi rețină pe toți! Este caz de flagrant și trădare de țară! Nu mai funcționează imunitatea parlamentară și nici prezidențială în ceea ce îi privește!”, scrie aceasta.* În același mesaj, europarlamentarul susține că actuala conducere a statului ar fi ilegitimă și că alegerile ar fi fost fraudate atât în România, cât și în Republica Moldova. *„Am spus clar că Nicușor nu este președinte, guvernul nu este constituțional și legitim, toți uzurpă calități oficiale!”, afirmă Șoșoacă, adăugând că „Maia Sandu este o infractoare” și că alegerile din Republica Moldova ar fi fost „fraudate la solicitarea UE”. Raportul Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților, publicat miercuri, 3 februarie 2026, sub titlul „The Foreign Censorship Threat, Part II”, susține că instituțiile UE ar fi construit, în ultimul deceniu, un mecanism de presiune asupra platformelor online, cu efecte inclusiv în afara Uniunii Europene, „inclusiv asupra americanilor din Statele Unite”. Documentul afirmă că investigația vizează modul în care legi, reglementări și ordine judecătorești străine determină companiile de tehnologie să limiteze sau să elimine conținut, pe baza a mii de documente interne și corespondențe obținute de la platforme. Un capitol amplu este dedicat alegerilor prezidențiale din România din 2024, când Curtea Constituțională a anulat primul tur al scrutinului, în urma acuzațiilor privind o presupusă campanie coordonată pe TikTok în favoarea candidatului Călin Georgescu. Potrivit raportului, TikTok ar fi transmis Comisiei Europene că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi” pentru existența unei rețele coordonate de 25.000 de conturi, acuzație centrală a autorităților române. De asemenea, documentul susține că echipa internă de analiză a amenințărilor a platformei „nu a fost de acord” cu evaluarea privind o operațiune coordonată a Rusiei. Un raport recent al unui comitet din Camera Reprezentanților a SUA, care acuză Uniunea Europeană de ingerințe în procesele electorale din mai multe state membre, inclusiv România, a reaprins o dezbatere deja inflamată de anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Documentul vorbește despre presiuni exercitate de Bruxelles asupra platformelor de social media, despre cenzură și despre influențarea indirectă a opțiunilor electorale. Jurnalistul Mirel Curea dorește să scoată în evidență latura juridică a acestui raport. *„În acest raport nu am văzut decât acuzația, nu și demonstrația, nu e nicio dovadă. Ca jurnalist, eu vreau să văd probe”, spune Mirel Curea în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei.* Instituțiile statului român, în opinia sa „ar fi putut să stopeze un personaj precum Călin Georgescu mult mai devreme”, afirmă Mirel Curea. Jurnalistul amintește că fostul candidat la președinție a avut în trecut un dosar penal pentru apologia criminalilor de război. *„Faptele erau săvârșite în public. Probatoriul era la lumina zilei, era de notorietate”, subliniază el.* Potrivit lui Mirel Curea, problema nu este intervenția Curții Constituționale în sine, ci faptul că alte instituții nu și-au făcut treaba la timp. *„A fost făcut scăpat de Parchetul General. Din neglijență, indolență sau complicitate, acest detaliu nu-l știu. Cert este că a fost făcut scăpat”, a declarat el.* În astfel de situații, explică jurnalistul, personajele politice care încalcă legea „își iau viteză”. În acest context, intervenția CCR este explicată prin apelul la un principiu rar invocat în spațiul public: rațiunea de stat. *„Este principiul ultimei rațiuni, al ultimei redute. Îl aplici lăsând puțin la o parte legea comună, care, iată, i-a făcut scăpați pe acești oameni”. Raportul Congresului SUA susține că Bruxelles-ul ar fi intervenit în alegerile din România prin cenzură pe rețelele sociale și prin favorizarea unor candidați. Problema, spune Mirel Curea, este lipsa de claritate. *„E în regulă să spună că UE a intervenit. Dar să spună și cum. Pentru că eu nu am văzut să explice cum și în ce fel”, subliniază el.* Diferența dintre influență politică și fraudă electorală este esențială. *„Una este să sprijini niște candidați, să le faci lobby, și alta este să furi sacii cu voturi”, mai explică Mirel Curea.* În lipsa unor dovezi concrete, jurnalistul consideră că raportul seamănă mai degrabă cu un text de opinie decât cu un document probatoriu. *„Atunci ce este raportul? Un editorial?”, se întreabă el.* Una dintre acuzațiile centrale din raport este cea referitoare la cenzura pe rețelele sociale. Mirel Curea ridică însă o întrebare simplă: cine a fost, concret, cenzurat? *„Când Georgescu, Simion, Șoșoacă aveau zeci de milioane de vizualizări, numai cenzurați nu erau”, specifică el în cadrul interviului pentru Evenimentul Zilei.* Pentru jurnalist, discuția despre cenzură trebuie purtată pe cazuri concrete. *„Dacă ni se dau niște nume, ca jurnaliști ar trebui să îi sunăm și să întrebăm în ce a constat cenzura?”, a mai menționat el.* Un alt punct sensibil este cel al desecretizării informațiilor care au stat la baza deciziilor luate în CSAT. Iar în acest sens, Mirel Curea explică de ce nu toate datele pot fi făcute publice. *„Informațiile au venit de la servicii partenere: britanici, francezi, americani, turci. Nu poți desecretiza un secret care nu îți aparține”, clarifică jurnalistul. În opinia sa, raportul american ignoră tocmai acest aspect, deși „partea americană a trimis informații serviciului de informații militare român”. De aici și concluzia sa că *„raportul acesta mi se pare mai degrabă o palmă simbolică peste fața bătrânei Europe”.