Legea Vexler rămâne în vigoare
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, miercuri, 4 februarie 2026, sesizarea președintelui Nicușor Dan privind Legea 489/2006, care reglementează libertatea religioasă și regimul cultelor. Conform deciziei CCR, modificările aduse prin legea inițiată de deputatul Silviu Vexler sunt constituționale. "Întreaga legislație trebuie să respecte nu doar normele interne, ci și angajamentele internaționale asumate de România", a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, subliniind importanța clarificării statutului funcțiilor religioase în contextul recentelor abuzuri.
Legea contestată, aprobată de Parlament pe 28 iunie 2025, extinde sancțiunile pentru exercitarea fără drept a funcțiilor clericale, inclusiv cele de rabin și imam. Aceasta a fost considerată necesară având în vedere proliferarea cazurilor de falși clerici care au creat structuri religioase nerecunoscute oficial. Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă a fost susținută de majoritatea cultelor, inclusiv Biserica Ortodoxă Română.
Conform datelor furnizate de Secretariatul de Stat pentru Culte, în ultimii doi ani, numărul sesizărilor legate de abuzurile comise de persoanele care se prezintă ca fiind clerici a crescut cu 30%. Aceasta arată necesitatea reglementării clare a statutului funcțiilor religioase. Legea prevede acum sancțiuni pentru exercitarea neautorizată a acestor funcții, ceea ce înseamnă că Secretariatul de Stat pentru Culte poate solicita intervenția autorităților în astfel de cazuri.
Nicușor Dan a contestat legea, argumentând că aceasta încalcă libertatea de exprimare și conștiință, invocând lipsa de claritate a normelor. "Legislația trebuie să fie precisă și clară, nu să lase loc interpretărilor", a declarat Dan. Printre criticile sale, acesta a menționat că legea enumeratează doar funcțiile de preot, rabin și imam, lăsând deoparte alte titulaturi specifice unor culte recunoscute, cum ar fi muftiu sau păstor.
Legea 489/2006, modificată prin inițiativa lui Vexler, include acum articole care specifică sancțiuni pentru cei care se prezintă ca clerici fără a avea dreptul, o măsură care a fost bine primită de unele comunități religioase, dar contestată de altele. Analiștii juridici consideră că, deși legea are scopuri nobile, poate avea efecte neintenționate asupra libertății religioase.
Criticii legii subliniază că, deși scopul de a combate abuzurile este binevenit, formulările vagi pot crea confuzii și abuzuri în aplicarea legii. "Există riscul ca această lege să fie folosită împotriva unor persoane care pot fi considerate necorespunzătoare de către autorități, fără a avea un cadru legal clar", a declarat expertul în drepturi fundamentale, Andrei Munteanu, de la Universitatea București.
Pe de altă parte, susținătorii legii argumentează că aceasta este esențială pentru protecția credincioșilor și pentru menținerea ordinii în societate, având în vedere că abuzurile din partea falșilor clerici pot duce la confuzie și la pierderea credinței în instituțiile religioase. "Este un pas necesar pentru a asigura integritatea vieții religioase în România", a afirmat Silviu Vexler.
În concluzie, decizia CCR de a respinge sesizarea lui Nicușor Dan lasă legea Vexler în vigoare, ceea ce sugerează o direcție clară în reglementarea activităților religioase. Următorii pași vor implica monitorizarea aplicării legii și evaluarea efectelor acesteia asupra comunităților religioase din România, pentru a asigura respectarea atât a libertății religioase, cât și a ordinii publice.
Această situație subliniază complexitatea interacțiunii dintre legislația națională și drepturile fundamentale ale cetățenilor, care trebuie să fie în continuare evaluate și discutate în cadrul dezbaterilor publice.