Schimbări în politica energetică
Premierul Ilie Bolojan a declarat, pe 4 februarie 2026, că Guvernul român va introduce un preț administrat pentru gazele naturale destinate consumatorilor casnici, valabil până în martie 2027. În cadrul unei conferințe de presă, Bolojan a subliniat importanța energiei ca prioritate națională, afirmând: „Este esențial să protejăm cetățenii de posibilele creșteri necontrolate ale prețurilor, în special în contextul în care ne pregătim să valorificăm gazele din Marea Neagră”.
Potrivit premierului, perioada de preț administrat se va aplica între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027, iar scopul acestei măsuri este de a menține stabilitatea tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici. „Acest preț va fi reglementat pe tot lanțul, de la producători până la furnizori, asigurându-se că nu vor fi modificări semnificative pe parcursul anului”, a adăugat Bolojan.
În ceea ce privește impactul acestei decizii, specialiștii din domeniul energiei consideră că stabilizarea prețului la gaze este un pas necesar, având în vedere volatilitatea pieței internaționale și incertitudinile economice. „Această măsură ar putea reduce riscurile de inflație și ar putea oferi un context favorabil pentru consumatori”, a declarat prof. univ. dr. Andrei Mărginean, expert în politici energetice la Universitatea din București.
Pe lângă prețul administrat, Bolojan a anunțat și măsuri pentru consolidarea sectorului energetic, inclusiv presiuni asupra Hidroelectrica pentru creșterea capacităților de stocare. „Este vital să ne creștem capacitățile de stocare de energie pentru a gestiona mai bine cererea în perioadele de vârf”, a spus premierul.
În acest context, Guvernul va finaliza proiectele centralei de la Mintia și cea de la Iernut, care, conform estimărilor, vor contribui semnificativ la echilibrarea sistemului energetic național. Aceste centrale vor deveni operaționale în 2027, anul în care România va începe să valorifice gazul din Marea Neagră, estimându-se o producție anuală de aproximativ 8 miliarde de metri cubi.
„Aceste centrale sunt esențiale pentru a sprijini tranziția către o energie mai curată și pentru a reduce dependența de sursele tradiționale de energie”, a adăugat Bolojan.
Un alt subiect important abordat de premier a fost situația Combinatului Liberty Galați, pe care Guvernul intenționează să-l declare obiectiv de importanță strategică. „Dorim să asigurăm continuitatea activității combinatului și să protejăm locurile de muncă ale angajaților”, a afirmat premierul.
Conform datelor oficiale, statul român are de decontat restanțe de aproximativ 9 miliarde de lei în urma schemelor anterioare de plafonare a prețurilor, ceea ce subliniază provocările financiare cu care se confruntă sectorul energetic. Bolojan a menționat că se lucrează la includerea unei alocări de 6 miliarde de lei în bugetul pe 2026 pentru a acoperi aceste datorii.
Criticii acestei măsuri consideră că prețurile administrate s-ar putea să nu fie o soluție pe termen lung și că liberalizarea pieței ar trebui să se realizeze mai devreme. „O liberalizare controlată ar putea aduce beneficii pe termen lung, dar depinde de stabilitatea pieței și de resursele interne disponibile”, a declarat expertul economic Maria Popescu.
Conform datelor ANRE, majoritatea consumatorilor din România achiziționează deja gaze la prețuri sub plafon, ceea ce sugerează că implementarea unui preț administrat ar putea oferi o protecție necesară fără a crea cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat.
În concluzie, măsurile anunțate de premier spun multe despre provocările cu care se confruntă sectorul energetic din România, dar și despre planurile ambițioase pentru viitor.
Liberizarea pieței gazelor va fi reevaluată în 2027, odată cu creșterea resurselor interne, iar până atunci, Guvernul va continua să implementeze strategii pentru a proteja consumatorii și a asigura stabilitatea energetică a țării.