Măsura afectează asigurările sociale
Avocatul Poporului (AVP) a sesizat Curtea Constituțională (CCR) cu privire la prevederile art. II din Ordonanța de Urgență nr. 91/2025, care reglementează modul de calcul al indemnizațiilor pentru concediile medicale în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027. Instituția susține că măsura, care elimină plata primei zile de concediu medical, încalcă mai multe prevederi constituționale, inclusiv dreptul la sănătate, protecția socială și securitatea juridică. Potrivit Avocatului Poporului, neplata primei zile de concediu medical transformă contribuțiile sociale într-un impozit mascat, afectând dreptul asiguratului de a beneficia de prestațiile sociale pentru care a contribuit. "Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, observăm că întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții", se arată în comunicatul AVP.
Avocatul Poporului mai atrage atenția că măsura afectează în mod disproporționat persoanele cu venituri mici și pacienții cronici, care depind de tratamente regulate și spitalizare, și subliniază că restrângerea dreptului la indemnizație pentru prima zi de concediu medical nu poate fi justificată prin necesitatea prevenirii fraudei sau prin echilibrul bugetar. În opinia instituției, există alternative mai puțin restrictive pentru controlul legalității certificatelor medicale. Conform AVP, neplata primei zile de concediu medical contravine principiului securității juridice și interdicției ca ordonanțele de urgență să afecteze drepturile fundamentale. "Se ajunge la situația absurdă în care unui bolnav adevărat nu i se plătește prima zi, dar unuia care fraudează sistemul, deși nu i se plătește prima zi, i se vor plăti celelalte", afirmă AVP.
Decizia Curții Constituționale va stabili dacă eliminarea plății primei zile de concediu medical respectă sau nu Constituția și principiile internaționale în materie de protecție socială și drepturi fundamentale. Această măsură a fost adoptată în contextul în care anul trecut, România a cheltuit aproximativ 6 miliarde de lei pentru concediile medicale, ceea ce reprezintă aproape 8% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Pe de altă parte, senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a avertizat că neplata primei zile de concediu medical afectează și stagiul de cotizare la pensie. "Dacă o persoană are 20 de zile neplătite de concediu medical pe an, vârsta de pensionare se amână corespunzător cu numărul de zile de concediu medical neplătite", a declarat Pauliuc, care a propus un amendament pentru exceptarea pacienților cu afecțiuni cronice de la această reglementare.
Pauliuc a subliniat că, în orice țară din Uniunea Europeană, zilele de concediu medical pentru bolile cronice sunt plătite. "M-au sunat foarte mulți colegi care susțin amendamentul. Bolnavii cronici vor beneficia de un tratament corect, spun eu, și anume, prima zi de concediu medical se va plăti", a declarat senatoarea.
Premierul Ilie Bolojan, pe de altă parte, a afirmat că neplata primei zile de concediu medical este o soluție tranzitorie care va fi evaluată. "E o decizie adoptată de guvern la propunerea Ministerului Sănătății. Anul trecut, plata pentru concediile medicale s-a ridicat la 6 miliarde de lei", a precizat Bolojan, adăugând că măsura este necesară pentru a gestiona cheltuielile în sistemul de sănătate. Totodată, premierul a promis că va analiza impactul acestei măsuri asupra bolnavilor cronici după o lună de zile.
În concluzie, disputa privind neplata primei zile de concediu medical evidențiază tensiunile dintre necesitățile de austeritate bugetară și protecția socială a cetățenilor. Este esențial ca deciziile legislative să fie echilibrate și să țină cont de impactul asupra celor mai vulnerabile categorii de populație.
Evaluarea curentă a acestei măsuri va putea oferi informații valoroase pentru ajustările viitoare ale politicilor de sănătate publică.