Disputa diplomatică recentă
Ambasada Ucrainei la București a criticat vehement declarațiile senatorului PSD, Titus Corlățean, făcute la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prin care acesta susținea că autoritățile ucrainene intenționează să închidă mai multe școli cu predare în limba română. Pe 31 ianuarie 2026, Corlățean a declarat: „Am ajuns într-un moment critic, când restrângerea educației în limba maternă pentru români va ajunge la un prag de neacceptat: la 1 februarie 2026, autoritățile ucrainene intenționează să închidă 28 din cele 32 de „licee academice” românești.” Ambasada a răspuns rapid, subliniind că afirmațiile lui Corlățean sunt neadevărate și că nu există planuri de închidere a acestor instituții de învățământ.
În replica sa, Ambasada Ucrainei a precizat că în regiunea Chernivtsi există 63 de școli cu predare în limba română, care funcționează normal. „Toate aceste instituții de învățământ au funcționat până la 1 februarie 2026 și continuă să funcționeze după această dată”, au declarat oficialii ucraineni. De asemenea, ei au subliniat că reforma învățământului, începută în 2017, nu prevede închiderea școlilor, ci adaptarea acestora la standardele europene, inclusiv prin implementarea unui sistem de învățământ de 12 ani.
Titus Corlățean a extins criticile sale nu doar asupra educației, ci și asupra libertății religioase a comunității românești din Ucraina. El a declarat că preoții ortodocși români sunt supuși presiunilor din partea autorităților ucrainene, care ar încerca să îi forțeze să se alăture Bisericii naționale ucrainene, ceea ce ar duce la asimilarea identității religioase românești.
În replică, Ambasada Ucrainei a reafirmat angajamentul său de a respecta drepturile minorităților naționale, subliniind că reforma educațională are ca scop îmbunătățirea calității educației și respectarea legislației internaționale. „Accesul la educație în limba maternă va fi asigurat în mod continuu și în viitor”, au concluzionat diplomații ucraineni.
Această dispută a generat un val de reacții în România, iar mulți experți în relații internaționale și drepturile omului au fost solicitați să ofere perspective asupra conflictului. Expertul în relații internaționale, Ion Petrescu, de la Universitatea din București, a comentat că „este esențial ca fiecare parte să abordeze aceste acuzații cu responsabilitate și să evite escaladarea tensiunilor diplomatice”.
Pe de altă parte, criticii lui Corlățean au subliniat că astfel de declarații pot afecta relațiile bilaterale dintre România și Ucraina, în contextul în care ambele țări colaborează pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. „Este important ca România să susțină Ucraina în aceste vremuri dificile, dar fără a ignora drepturile minorităților”, a adăugat Petrescu.
Digi24 a încercat să obțină o reacție din partea lui Titus Corlățean, dar până la publicarea acestui articol, acesta nu a răspuns solicitărilor.
Pe măsură ce tensiunile dintre România și Ucraina continuă să evolueze, acest incident subliniază provocările cu care se confruntă ambele țări în gestionarea minorităților etnice și în menținerea unui dialog constructiv.
Este vital ca ambele părți să găsească soluții amiabile pentru a evita deteriorarea relațiilor bilaterale, în special în contextul aspirațiilor ucrainene de integrare europeană.