Decizie controversată în 2026
Parlamentul norvegian a votat marți, 3 februarie 2026, într-o majoritate covârșitoare, pentru respingerea propunerii de a transforma țara într-o republică, astfel păstrând monarhia. Această decizie vine în contextul unor scandaluri recente în care este implicată familia regală, dar și a unui sondaj de opinie care arată o scădere a sprijinului popular pentru casa regală. Potrivit unui raport publicat de Institutul Național de Statistică al Norvegiei, 52% dintre cetățeni susțin în continuare monarhia, în scădere față de 67% în 2020. „Este un vot pentru stabilitate și tradiție, în ciuda dificultăților actuale”, a declarat parlamentarului Lars E. Kjelstrup, membru al Partidului Conservator.
Susținătorii republicani argumentează că puterea politică aparține deja parlamentului și guvernului ales, iar privilegiul moștenit al membrilor familiei regale nu își are locul într-o societate democratică. Propunerea înaintată de aceștia urmărea modificarea constituției astfel încât șeful statului să fie ales de popor, o schimbare radicală în peisajul politic norvegian. Conform unui sondaj realizat de agenția de cercetare Gallup, 38% dintre norvegieni ar dori o reformă în acest sens, în timp ce 46% se opun.
Un alt motiv de controversă este implicarea tânărului Høiby, fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit, care a pledat vinovat pentru mai multe acuzații grave, inclusiv comportament sexual ofensator și vătămări corporale. Høiby se confruntă cu un total de 38 de capete de acuzare, iar procesul său este programat să dureze șapte săptămâni. „Inculpatul este fiul prințesei moștenitoare. Ar trebui să fie tratat în mod egal ca orice altă persoană acuzată de aceleași infracțiuni”, a declarat procurorul Sturla Henriksbø.
Pe lângă scandalurile legate de Høiby, familia regală este implicată și în alte controverse. Documentele recent publicate de către Departamentul de Justiție al SUA arată o legătură foarte apropiată între Mette-Marit și controversatul Jeffrey Epstein. Această relație a fost descoperită de jurnaliștii de investigație norvegieni acum șapte ani, ceea ce a dus la cererea de scuze a prințesei în 2019. Mette-Marit a afirmat că a întrerupt contactul cu Epstein în 2013, dar dovezile sugerează o relație de prietenie între 2011 și 2014.
Conversațiile dintre Mette-Marit și Epstein, care au fost făcute publice, arată un ton familiar și chiar glume între cei doi. Într-un schimb de mesaje din 2012, prințesa a glumit despre „bun pentru adulter” când Epstein a menționat Parisul. De asemenea, ea a adresat întrebări bizare, precum dacă ar fi nepotrivit să îi sugereze fiului ei un tapet cu „două femei goale purtând o placă de surf”. Această dezvăluire a stârnit indignare în rândul opiniei publice, punând sub semnul întrebării comportamentul membrilor familiei regale.
Criticii susțin că aceste scandaluri afectează grav imaginea monarhiei și că este timpul ca Norvegia să își reevalueze poziția față de regalitate. „Dacă familia regală nu poate respecta standardele etice de bază, atunci ce sens mai are să păstrăm monarhia?”, a declarat activistul republican Erik H. Jensen. În contrast, susținătorii monarhiei argumentează că aceste incidente nu reflectă întreaga familie regală și că monarhia joacă un rol important în identitatea națională.
În concluzie, votul de marți pentru păstrarea monarhiei în Norvegia reflectă atât o dorință de stabilitate, cât și o neglijare a scandalurilor recente. Cu toate acestea, întrebările legate de integritatea familiei regale rămân relevante și ar putea influența viitorul monarhiei norvegiene.
Rămâne de văzut ce măsuri vor lua autoritățile pentru a răspunde acestor provocări și cum va evolua sprijinul public pentru casa regală în anii următori.