Propunere controversată la Budapesta
Maghiarii românia reprezintă subiectul principal al acestui articol. Partidul ungar de opoziţie Coaliţia Democrată (DK) a anunţat marţi, 3 februarie 2026, iniţierea unei sesiuni extraordinare a parlamentului pentru a elimina dreptul de vot în alegerile din Ungaria al alegătorilor cu dublă cetăţenie care trăiesc peste graniţe. Potrivit agenţiei de presă ungară MTI, vicepreşedintele partidului, Sandor Ronai, a declarat într-o conferinţă de presă online că, conform datelor compilate de Oficiul Electoral Naţional (NVI), aproape 500.000 de persoane s-au înregistrat deja din afara Ungariei pentru a vota la alegerile din 12 aprilie. „Aceste voturi au un impact semnificativ asupra alegerilor, iar majoritatea covârşitoare a acestor alegători a votat pentru Fidesz”, a subliniat Ronai, conform Agerpres.
Analiza realizată de Europa Liberă arată că peste 280.000 de maghiari care locuiesc în România erau înregistrați pentru a vota în alegerile din 2022 din Ungaria. Această statistică subliniază importanța votului pentru comunitatea maghiară din România, care se teme că propunerea DK ar putea diminua reprezentarea lor în cadrul procesului electoral ungar. Conform calculelor lui Ronai, acei 500.000 de alegători ar putea aduce Fidesz patru locuri în parlament, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra echilibrului puterii.
Parlamentul unicameral al Ungariei, cunoscut sub numele de Adunarea naţională, are un total de 199 de locuri, dintre care 135 sunt ocupate în prezent de partidele aflate la guvernare, Fidesz având 116 locuri, iar KDNP 19. Această majoritate conferă guvernului un control considerabil asupra deciziilor legislative. Propunerea DK de a restricționa dreptul de vot este percepută de mulți ca o încercare de a consolida puterea actualei guvernări prin limitarea influenței alegătorilor din afaceri.
Experții în drept constituțional și politică comparată din România, cum ar fi profesorul Cristian Pîrvulescu de la Universitatea Națională de Ştiinţe Politice şi Administrative, consideră că o astfel de măsură ar putea încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor maghiari din România. „Este esențial ca drepturile de vot să fie respectate, iar măsurile care limitează accesul la vot pot fi contestate la nivel internațional”, a explicat Pîrvulescu.
Pe de altă parte, unii politicieni din Ungaria susțin că votul din afaceri este utilizat pentru a influența politica internă a țării. Aceștia argumentează că este important ca alegătorii care nu locuiesc efectiv în Ungaria să nu aibă un cuvânt de spus în deciziile care afectează cetățenii care trăiesc în țară. Această poziție a fost exprimată de mai mulți membri ai Fidesz, care subliniază că este nevoie de o reformă a sistemului electoral pentru a proteja interesele cetățenilor care trăiesc în Ungaria.
Într-un context mai larg, această propunere vine pe fondul tensiunilor geopolitice din Europa Centrală, unde naționalismul și suveranismul câștigă teren. Comisia Europeană a avertizat despre riscurile legate de restricționarea drepturilor cetățenilor, subliniind importanța respectării valorilor democratice în toate statele membre. Această situație ar putea conduce la o reacție din partea Uniunii Europene, având în vedere că orice restricție a dreptului de vot poate fi contestată în fața instanțelor internaționale.
În concluzie, propunerea Coaliției Democrate de a elimina dreptul de vot pentru maghiarii cu dublă cetățenie din România stârnește controverse și temeri în rândul comunității maghiare. Este esențial ca discuțiile pe această temă să continue, având în vedere implicațiile pe termen lung asupra drepturilor cetățenilor și asupra democrației în Ungaria.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua această propunere în Parlamentul ungar și ce reacții vor provoca atât la nivel național, cât și internațional.