Planul de reacție în trei etape
Ucraina și partenerii săi occidentali au convenit că, în cazul în care Rusia va încălca în mod repetat un eventual acord de încetare a focului, să existe un răspuns militar coordonat din partea Europei și a Statelor Unite, relatează Financial Times, citând surse informate. Acest plan a fost discutat în decembrie 2025 și ianuarie 2026 între oficialii ucraineni, europeni și americani, având ca scop stabilirea unor măsuri clare pentru a răspunde la orice agresiune din partea Rusiei.
Conform propunerii, o încălcare a armistițiului din partea Rusiei va activa un răspuns în maximum 24 de ore. Prima etapă presupune un avertisment diplomatic și, dacă este necesar, acțiuni ale armatei ucrainene pentru restabilirea armistițiului. „Dacă ostilitățile ar continua dincolo de această perioadă, propunerea ar trece la o a doua fază de intervenție folosind forțe din așa-numita coaliție a celor dispuși, care include mulți membri ai UE, precum și Regatul Unit, Norvegia, Islanda și Turcia”, se precizează în articol.
În cazul unei escaladări, un răspuns coordonat al forțelor occidentale, inclusiv al armatei americane, va fi lansat în 72 de ore de la prima încălcare. Acest mecanism de reacție rapidă este esențial pentru a descuraja Rusia și a asigura stabilitatea în regiune, în contextul în care Ucraina a fost supusă numeroaselor atacuri și provocări din partea Moscovei încă din 2014.
Planul a fost discutat la Paris în decembrie, iar în 3 ianuarie 2026 discuțiile au continuat la Kiev, între consilierii de securitate națională ai țărilor implicate. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a abordat subiectul și cu Donald Trump, în timpul unei întâlniri la reședința Mar-a-Lago din Florida. Marea Britanie și Franța și-au luat deja angajamentul de a trimite trupe și armament în Ucraina, în cadrul unui acord de securitate susținut de SUA.
Ucraina a asistat la numeroase încălcări ale armistițiilor de către Rusia, iar Acordurile de la Minsk, semnate în 2014 și 2015, au eșuat în mod repetat. Acestea au fost convenite de Rusia, Ucraina, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și de liderii impuși de Kremlin în regiunile separatiste, dar misiunea OSCE s-a limitat la observarea situației.
În ianuarie, președintele Zelenski a declarat că garanțiile de securitate negociate cu SUA, cu aport din partea partenerilor europeni, sunt "gata 100%" și că Ucraina așteaptă confirmarea datei și locului pentru semnarea oficială. Deși detaliile acordului nu sunt încă publice, garanțiile de securitate depind de existența unui armistițiu durabil. Zelenski a spus că Donald Trump i-a oferit garanții "asemănătoare cu articolul 5 din NATO".
Zelenski a subliniat că armata ucraineană, cu un efectiv de 800.000 de militari, susținută de arme și instruire din partea SUA, va face parte din acest aranjament de securitate. El dorește ca acest acord și un plan de reconstrucție economică a Ucrainei să fie semnate înainte de 24 februarie 2026, când se împlinesc patru ani de la începutul invaziei ruse.
Totuși, conform unor informații obținute de Financial Times, administrația Trump ar fi condiționat aceste garanții de securitate de semnarea unui acord de pace în care Ucraina să accepte cedarea regiunii Donbas către Rusia. Zelenski a respins ideea unui "troc" și a subliniat că semnarea unui astfel de acord ar trebui să fie un act de bunăvoință, nu o concesie forțată.
Ucraina refuză să renunțe la teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit militar, iar Moscova nu acceptă niciun acord care nu include aceste pretenții. Între timp, Rusia își continuă ofensiva, președintele Putin susținând că armata sa câștigă războiul. Atacurile recente vizând infrastructura energetică a Ucrainei au lăsat capitala Kiev în beznă, în timp ce locuitorii se confruntă cu condiții de iarnă severe.
Kremlinul a respins discuțiile despre garanțiile de securitate oferite Ucrainei, iar Dmitri Medvedev a declarat că astfel de garanții nu pot fi unilaterale. De asemenea, oficiali ucraineni și europeni acuză SUA că exercită presiuni asupra Kievului pentru a accepta o înțelegere, fără a forța Rusia să negocieze cu adevărat.
Primele discuții trilaterale dintre Ucraina, Rusia și SUA au avut loc pe 30 și 31 ianuarie la Abu Dhabi. Zelenski a declarat că tema centrală a fost stabilirea condițiilor posibile pentru încheierea războiului. De asemenea, a fost menționat rolul Statelor Unite în monitorizarea și garantarea securității.
Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, a afirmat că s-au înregistrat unele progrese în dialogul cu partea rusă, subliniind o schimbare semnificativă în componența delegației de la Moscova.
"Discuțiile de la Abu Dhabi au fost mult mai concentrate", a precizat oficialul ucrainean, reflectând o posibilă deschidere pentru negocieri mai profunde.