Demers financiar controversat
Dorado maramureș: reprezintă subiectul principal al acestui articol. După aproape două decenii de insolvență și cu datorii care au depășit pragul de 600 de milioane de lei, compania de stat Remin Baia Mare revine în prim-plan cu un demers care ridică mize financiare, dar și numeroase semne de întrebare. Conducerea societății cere creditorilor aprobarea pentru o cheltuială de aproape 4,6 milioane de lei, bani necesari pentru a analiza conținutul a patru iazuri de decantare din Maramureș, în căutarea aurului, argintului și a altor metale valoroase rămase în sterilul minier. "Este esențial să stabilim valoarea reală a sterilului, deoarece aceasta depinde de conținutul de elemente utile", a declarat Ovidiu Gîlcă, directorul general al Remin.
Potrivit informațiilor publicate de 2mnews, analiza este un pas obligatoriu înainte de eventuala vânzare a acestor depozite, care însumează aproximativ 44,7 milioane de tone de deșeuri miniere. Sterilul ar conține nu doar metale prețioase, ci și plumb, zinc, cupru, cadmiu, nichel, mangan, galiu, germaniu, wolfram sau titan, elemente care ar putea crește semnificativ valoarea finală a activelor.
Iazurile vizate de acest plan sunt Bozânta Mare, Săsar, Bloaja Avarie, din zona Strâmbu Băiuț, și Leorda, din Băiuț. Acestea sunt practic ultimele patru depozite rămase „în conservare” din cele 17 pe care Remin le administra înainte de închiderea industriei miniere din zonă. Dintre celelalte, 12 au fost declarate ecologizate sau se află încă în diverse stadii de ecologizare, iar unul, iazul Meda din Baia Mare, a fost deja prelucrat.
Administratorul special Mihai Eduard Frasin și conducerea executivă susțin că stabilirea valorii reale a sterilului este crucială. Aceasta depinde de conținutul de elemente utile, care ar putea fi recuperate prin tehnologii moderne, fără cianurare, procedeu interzis de legislația europeană și indisponibil la momentul exploatărilor inițiale.
Pentru a obține datele necesare, Remin propune efectuarea a 120 de foraje, însumând 3.405 metri, și realizarea a 1.703 analize chimice. Costul total al operațiunii este de 4.589.767 lei, sumă care include TVA și echivalează cu peste 900.000 de euro. Bugetul a fost stabilit pe baza unui raport preliminar realizat de „colectivul de specialiști” ai societății, în urma „discuțiilor, corespondenței și ofertelor” primite de la laboratoare și firme specializate.
Decizia finală privind alocarea fondurilor aparține Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, principalul creditor al Remin, care deține 85,20% din creanțe. Ceilalți creditori, de la foști angajați la autorități locale și firme private, sunt puși în fața faptului împlinit și se întreabă ce se va întâmpla dacă analiza nu va confirma existența unor cantități semnificative de metale valoroase.
Într-un asemenea scenariu, atât statul, cât și ceilalți creditori ar putea fi prejudiciați suplimentar, iar insolvența s-ar prelungi din nou. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât, la termenul din 5 februarie, administratorii judiciari și conducerea Remin pregătesc argumentele pentru o nouă cerere de prelungire a perioadei de observare, într-un proces care durează de 17 ani și în care datoriile au continuat să crească.
Banii necesari pentru această etapă ar urma să provină din sumele încasate în perioada 2013–2016, după vânzarea piritelor aurifere din halda de la Flotația Centrală Baia Mare. Atunci, Remin a încheiat un contract pentru 506.542 de tone de pirite aurifere de Șuior cu traderul elvețian Werco Trade AG din Luzern, la un preț de peste 53 de milioane de dolari plus TVA.
În final, compania a încasat doar 35,6 milioane de dolari, cu aproximativ 17,4 milioane mai puțin decât valoarea stabilită inițial.