Modificări pentru eficiență judiciară
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis luni, 1 februarie 2026, Ministerului Justiției o serie de propuneri legislative menite să reducă volumul de muncă al instanțelor judecătorești și să eficientizeze procedurile judiciare. Potrivit unui comunicat de presă, "aceste propuneri sunt esențiale pentru a asigura un act de justiție mai eficient și mai rapid, răspunzând astfel nevoilor cetățenilor".
Propunerile CSM vizează atât modificări în competența instanțelor, cât și în procedura civilă, taxele judiciare și digitalizarea proceselor. Printre principalele măsuri propuse se află excluderea mai multor tipuri de cauze din competența instanțelor, cum ar fi: dizolvarea și radierea de drept a societăților, cererile necontencioase privind înscrierea, modificarea sau desființarea persoanelor juridice fără scop lucrativ, precum și divorțul prin acord.
De asemenea, CSM propune simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite pentru hotărârile judecătorești și partajarea atribuțiilor de tutelă între autoritatea tutelară și instanța judecătorească. Aceste modificări ar putea contribui semnificativ la degrevarea activității instanțelor, care se confruntă cu un volum crescut de cazuri.
Conform datelor oficiale, în 2025, instanțele din România au înregistrat peste 2 milioane de dosare, ceea ce a dus la timpi de așteptare crescuți pentru soluționarea cazurilor. Expertul juridic Mihai Vasilescu de la Universitatea din București a declarat: "Aceste propuneri sunt un pas în direcția bună, dar implementarea lor va necesita un sprijin consistent din partea Ministerului Justiției și a altor instituții relevante".
CSM a propus și modificări ale competenței instanțelor, cum ar fi schimbarea competenței teritoriale conform art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, extinderea competenței judecătorilor stagiari și reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate.
O altă propunere importantă vizează majorarea sau actualizarea unor taxe judiciare de timbru, fără a afecta dreptul de acces la justiție. CSM subliniază că este esențial ca aceste taxe să reflecte realitățile economice și să fie adaptate la devalorizarea monedei naționale.
În plus, Consiliul propune stimulente pentru justițiabili care aleg proceduri alternative de soluționare a litigiilor. Aceste măsuri ar putea include restituirea parțială sau integrală a taxei judiciare pentru părțile care optează pentru mediere sau alte forme de soluționare alternativă.
Pentru a sprijini digitalizarea proceselor, CSM propune implementarea unei baze de date comune pentru instanțele judecătorești, dezvoltarea programului informatic REJUST pentru generarea proiectelor de hotărâri și transmiterea cererilor de încuviințare a executării silite în format electronic. Aceste inițiative sunt esențiale pentru a reduce birocrația și a îmbunătăți eficiența sistemului judiciar.
Guvernul României are un termen limită până la finalul lunii februarie 2026 pentru a consulta reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și ai altor profesii juridice, cu scopul de a identifica dificultățile practice ce ar putea apărea în urma acestor modificări legislative. Un aspect important va fi și definitizarea mecanismului de normare și adaptarea legislației secundare relevante.
În concluzie, propunerile CSM pentru degrevarea instanțelor judecătorești reprezintă o abordare necesară pentru a răspunde provocărilor actuale ale sistemului judiciar din România.
Implementarea acestor măsuri va necesita un efort concertat din partea autorităților, dar și un angajament ferm pentru reformarea și modernizarea justiției românești.