Date Eurostat despre încălzire
Aproape 10% din populația Uniunii Europene a avut probleme în a-și încălzi suficient locuința în 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Cele mai mari procente de oameni care nu își pot încălzi în mod suficient locuința sunt în Bulgaria și Grecia, ambele cu 19%, urmate de Lituania, 18% și Spania, 17,5%. În România, 10,8% dintre locuitori nu și-au permis să își încălzească suficient locuința.
Datele publicate de Eurostat arată că 9,2% din populația Uniunii Europene a avut probleme cu încălzirea locuinței în 2024, o îmbunătățire față de nivelul de 10,6% din 2023. În rândul celor mai mari procente de oameni care nu pot să își încălzească în mod suficient locuința sunt Bulgaria, Grecia, Lituania și Spania. La polul opus se află Finlanda, 2,7%, Polonia și Slovenia, ambele cu 3,3%, Estonia și Luxemburg, ambele cu 3,6%.
Potrivit analizei Eurostat, indiferent de sursa de încălzire, aproape 2 milioane de români nu își permit să-și încălzească casele sau apartamentele iarna. Mai mult decât atât, în 2026 România se va confrunta cu facturi mai mari la gaze pe luna ianuarie, care vor fi cu aproximativ 30% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Totuși, România stă mai bine decât Spania și Franța la încălzirea locuinței.
În România, 10,8% dintre locuitori au spus că în anul 2024 nu și-au permis să își încălzească în mod suficient locuința, față de 17,5% în Spania și 11,8% în Franța. Aceste date sugerează o situație mai gravă în sudul Europei, unde veniturile mai mici și costurile mai mari ale energiei contribuie la dificultățile întâmpinate de cetățeni.
Conform datelor Eurostat, România se situează într-o poziție intermediară în Uniunea Europeană, având un procent de 10,8% care se află în dificultate, comparativ cu 12,5% în 2023. Această ameliorare este un semn pozitiv, dar rămâne sub media UE de 9,2%.
În contextul european, România se confruntă cu o realitate mai dificilă decât multe țări din Europa Centrală. De exemplu, în Germania, doar 6,3% din populație se confruntă cu probleme de încălzire, iar în Polonia, procentul este de 3,3%. Această diferență sugerează că România are încă multe de făcut pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor săi.
Criticii subliniază că politicile energetice actuale nu sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor populației vulnerabile. De asemenea, se pune accent pe necesitatea îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor, pentru a reduce consumul de energie și, implicit, costurile.
În concluzie, datele Eurostat evidențiază o problemă semnificativă în rândul populației românești privind accesibilitatea la încălzire. Cu toate că s-au înregistrat progrese, este esențial ca autoritățile să dezvolte strategii eficiente pentru a sprijini cetățenii, în special pe cei mai vulnerabili, în fața creșterii costurilor energetice.
Următoarele măsuri ar trebui să includă investiții în eficiența energetică și programe de asistență pentru gospodăriile cu venituri mici.