Cercetătorii cer reglementări stricte
Alimentele ultraprocesate au mai multe în comun cu țigările decât cu fructele sau legumele și ar trebui supuse unor reglementări mult mai stricte, potrivit unui nou raport publicat pe 3 februarie 2026 în revista Milbank Quarterly. Conform cercetătorilor de la Harvard, Universitatea din Michigan și Universitatea Duke, aceste produse alimentare industriale sunt concepute pentru a stimula dependența și consumul, având efecte nocive similare asupra sănătății publice. În această privință, prof. Ashley Gearhardt a declarat: „Multe alimente ultraprocesate au mai multe caracteristici comune cu țigările decât cu fructele sau legumele minim procesate.”
Studiul evidențiază că alimentele ultraprocesate, care includ băuturi răcoritoare, chipsuri și biscuiți, sunt fabricate cu ajutorul emulgatorilor, coloranților și aromelor artificiale și sunt disponibile pe scară largă la nivel global. Acești cercetători subliniază asemănările între procesele de producție ale acestor alimente și cele ale țigărilor, în special în modul în care producătorii optimizează „dozele” produselor și viteza cu care acestea activează circuitele de recompensă din organism.
Potrivit raportului, marketingul în jurul alimentelor ultraprocesate, care include afirmații precum „low fat” sau „fără zahăr”, este considerat o formă de „cosmetizare a imaginii de sănătate”. Această abordare poate întârzia reglementarea, similar cu modul în care filtrele de țigări au fost promovate în anii 1950 ca soluții inovatoare, deși în realitate ofereau beneficii minime.
Cercetătorii ajung la concluzia că intervențiile în domeniul sănătății publice ar trebui să se concentreze mai mult pe responsabilitatea industriei alimentare, în loc să se axeze exclusiv pe responsabilitatea individuală a consumatorilor. Deși alimentația este esențială pentru supraviețuire, autorii sugerează că acest aspect face intervenția și mai urgentă, dat fiind că este aproape imposibil să eviți complet mediul alimentar modern.
Prof. Martin Warren, director științific al Quadram Institute, subliniază că, deși există similitudini între alimentele ultraprocesate și tutun, este important să nu exagerăm aceste comparații. El ridică întrebarea dacă aceste alimente sunt cu adevărat adictive din punct de vedere farmacologic sau dacă ele exploatează preferințe învățate și mecanisme de recompensă. Warren consideră că este esențial să se stabilească cauzele reale ale efectelor adverse asupra sănătății, fie că este vorba de conținutul acestor produse, fie de faptul că ele înlocuiesc alimentele integrale bogate în nutrienți.
În plus, impactul reglementărilor slabe și schimbarea obiceiurilor de consum sunt probleme resimțite puternic și în țările în curs de dezvoltare. Dr. Githinji Gitahi, director executiv al Amref Health Africa, avertizează că fără intervenții publice ferme, riscurile asupra sistemelor de sănătate devin tot mai reale. Gitahi afirmă: „Acest articol din revistă întărește alarma crescândă în materie de sănătate publică care se propagă în Africa, unde companiile profită de reglementările slabe.”
În concluzie, cercetătorii solicită o reglementare mai strictă a alimentelor ultraprocesate, având în vedere similaritățile cu industria tutunului. Aceștia subliniază importanța schimbării politicilor de sănătate publică pentru a reduce efectele negative asociate consumului acestor produse.
Fără o acțiune decisivă, riscul ca sistemele de sănătate să fie suprasolicitate va continua să crească, mai ales în contextul unei diete tot mai dominate de alimente ultraprocesate.