Declarații controversate în Consiliul Local
Primarul comunei Cleja, Petru Iștoc, a generat controverse în cadrul unei ședințe a Consiliului Local, desfășurată pe 2 februarie 2026, după ce a afirmat că „cine nu muncește, nu are dreptul să trăiască”. Această declarație a fost făcută în contextul discuției despre persoanele beneficiare de ajutoare sociale, provocând reacții vehemente atât din partea consilierilor locali, cât și din partea opiniei publice. "Nu putem ignora faptul că munca este esențială pentru demnitatea umană", a subliniat Iștoc, încercând să justifice poziția sa.
În cadrul ședinței, primarul a relatat un incident personal cu un beneficiar de ajutor social, care a refuzat o oportunitate de muncă, invocând că nu se poate trezi de dimineață. Potrivit lui Iștoc, acest exemplu ilustrează o problemă mai largă, afirmând că unii oameni preferă să trăiască din ajutoarele sociale, pe care le-a evaluat la aproximativ 140 de lei, decât să caute un loc de muncă. "Atâta vrea el. Se lasă de muncă", a spus primarul, evidențiind aparentele obstacole întâmpinate de cei care ar putea fi apți de muncă.
Declarațiile lui Iștoc au fost susținute și printr-o referință religioasă, menționând un pasaj din învățăturile lui Hristos: „cel care nu muncește, să nu mănânce”. Această invocare a credinței a fost interpretată de unii ca o încercare de a legitima o politică mai dură în privința ajutoarelor sociale. „Dumnezeu ne-a creat la fel pe toți. Dacă unora dintre noi nu ne place munca… trebuie să ne asumăm responsabilitățile”, a adăugat edilul.
Reacțiile din sală au fost mixte, unii consilieri exprimându-și dezacordul față de afirmațiile primarului. "Nu toți beneficiarii de ajutoare sociale sunt apți de muncă și trebuie să facem distincția între cei care refuză să lucreze și cei care nu pot lucra din diverse motive", a subliniat un alt consilier local. Această observație a fost susținută de datele furnizate de Institutul Național de Statistică, care arată că în 2025, 45% dintre persoanele care beneficiază de ajutoare sociale au fost catalogate ca având capacități reduse de muncă.
Critica la adresa primarului a continuat să se amplifice pe rețelele sociale, unde mulți utilizatori au contestat afirmațiile sale, argumentând că ele reflectă o viziune simplistă asupra unei probleme complexe. De asemenea, organizațiile non-guvernamentale care lucrează cu persoanele defavorizate au reacționat, subliniind că ajutoarele sociale sunt esențiale pentru supraviețuirea multor familii. "Este important să ne amintim că ajutoarele sociale nu sunt o alegere, ci o necesitate pentru cei mai vulnerabili dintre noi", a declarat un reprezentant al unei organizații de caritate.
În concluzie, declarațiile primarului Petru Iștoc au stârnit un val de controverse și discuții despre responsabilitatea socială și ajutoarele sociale. Este evident că problema nu este simplă și necesită o abordare echilibrată, care să ia în considerare atât nevoile celor care depind de ajutoare, cât și importanța muncii în societate.
Următorii pași ar trebui să includă o discuție mai amplă despre reformarea sistemului de asistență socială, pentru a asigura că toți cetățenii au oportunități egale, fără a stigmatiza pe cei care se află în dificultate.