Apel la federalizare
Fostul prim-ministru al Italiei și președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat luni, 2 februarie 2026, într-un discurs susținut la Universitatea KU Leuven din Belgia, că Uniunea Europeană trebuie să facă pasul de la o confederație de state la o „federație autentică”, dacă vrea să evite declinul economic și politic. Declarațiile au fost citate de Euronews. Draghi a subliniat că Europa riscă să devină „subordonată, divizată și deindustrializată” în actualul context geopolitic, avertizând că ordinea globală pe care s-a sprijinit până acum UE „este defunctă”.
Potrivit lui Draghi, presiunile exercitate de Statele Unite, care îmbină parteneriatul cu dominația, și modelul de creștere al Chinei, care își exportă costurile asupra altor economii, obligă Europa să își regândească fundamental structura. „Gruparea mai multor state mici nu produce automat un bloc puternic”, a afirmat el, argumentând că UE este respectată și poate negocia ca o putere unitară doar în domeniile în care s-a „federalizat” deja, precum comerțul, concurența, piața unică și politica monetară.
În acest sens, Draghi a invocat recentele acorduri comerciale încheiate de UE cu India și țările din America Latină, pe care le-a descris drept exemple de succes ale unei Europe care acționează unitar. În schimb, în sectoarele în care integrarea este limitată – apărare, politică industrială și afaceri externe – Uniunea este percepută ca „o adunare slabă de state de dimensiuni medii”, ușor de divizat și influențat. „Un grup de state care doar cooperează rămâne un grup de state – fiecare cu drept de veto, fiecare cu propriul calcul și fiecare vulnerabil la a fi eliminat pe rând”, a subliniat Draghi.
Fostul șef al BCE a prezentat viziunea sa drept un „federalism pragmatic”, menit să deblocheze impasul actual fără a subordona statele membre. „Statele aderă voluntar. Ușa rămâne deschisă și pentru altele, dar nu și pentru cele care ar submina scopul comun. Nu trebuie să ne sacrificăm valorile pentru a obține putere”, a declarat Draghi, indicând moneda euro drept cel mai clar exemplu de integrare de succes, la care unele state au aderat inițial, iar altele ulterior.
În încheiere, Mario Draghi a subliniat că europenii sunt singurii, dintre actorii prinși între SUA și China, care au posibilitatea reală de a deveni o putere autentică. „Trebuie să decidem: rămânem doar o piață mare, supusă priorităților altora, sau facem pașii necesari pentru a deveni o singură putere?”, a spus el, avertizând că „o Europă care nu își poate apăra interesele nu își va putea păstra valorile pentru mult timp”.
Această viziune a lui Draghi este susținută de mulți experți în politici europene, care consideră că, în absența unei integrări mai profunde, Uniunea Europeană riscă să își piardă relevanța pe scena internațională. De exemplu, potrivit unui raport Eurostat din 2025, 70% dintre europeni consideră că Uniunea ar trebui să aibă o politică externă comună mai puternică pentru a face față provocărilor globale.
Criticii, totuși, avertizează că un salt prea rapid spre federalism ar putea fi perceput ca o pierdere a suveranității naționale de către statele membre, ceea ce ar putea duce la un sentiment de respingere în rândul cetățenilor. Aceștia subliniază că fiecare stat are interese distincte, iar o integrare forțată ar putea provoca mai multe diviziuni decât unitate în cadrul Uniunii.
În concluzie, apelul lui Mario Draghi pentru federalizarea Uniunii Europene subliniază nevoia urgentă de a răspunde provocărilor economice și geopolitice actuale. Cu toate acestea, drumul spre o astfel de schimbare va necesita o discuție amplă și consens între statele membre, astfel încât să se evite polarizarea și divizarea cetățenilor europeni.
Următorii pași implicați ar putea include organizarea de forumuri de dezbatere și consultări publice pentru a înțelege mai bine opinia cetățenilor cu privire la viitorul Uniunii Europene.