Împădurirea României: Berceanu despre subvenții

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, a criticat programele de împădurire din România, afirmând că acestea nu reușesc să țină pasul cu tăierile ilegale din cauza lipsei terenurilor disponibile. El a subliniat că subvențiile agricole sunt generate de terenuri degradate, menționând că autoritățile locale nu pun la dispoziție aceste suprafețe pentru împădurire.

EN

Brief

Octavian Berceanu, former head of the National Environmental Guard, criticized Romania's afforestation programs, stating they lag behind illegal logging due to a lack of available land. He pointed out that agricultural subsidies are generated from degraded lands, as local authorities do not make these areas available for reforestation.

Împădurirea României: Berceanu despre subvenții
Sursa foto: digi24.ro

Critici asupra programelor de mediu

Împădurirea româniei: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Fostul comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, a subliniat recent că programele de împădurire din România nu reușesc să țină pasul cu tăierile ilegale, adăugând că autoritățile locale nu pun la dispoziție terenurile necesare pentru plantarea arborilor. „Împădurile din România nu cred că țin pasul cu tăierile ilegale, pentru că efectul tăierilor ilegale se cumulează. Avem niște bani acum până la sfârșitul lui 2026”, a declarat Berceanu în emisiunea „În fața ta”. El a accentuat că, fără o schimbare în abordarea politică, tăierile ilegale vor continua să afecteze pădurile din România.

Berceanu a explicat că, în cadrul discuțiilor referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România își propusese inițial să împădurească 56.000 de hectare, dar fără a avea terenurile necesare disponibile. „Noi nu vorbim de terenuri care sunt deja în fondul forestier, împădurești alte terenuri, ori noi nu am avut aceste... Nu, nu s-a făcut niciun demers ca să avem aceste terenuri. De exemplu, Moldova, unde au în vedere 100-40.000 de hectare”, a afirmat acesta.

O altă problemă ridicată de Berceanu este lipsa presiunii pe primării pentru a pune la dispoziție terenurile degradate. „Terenurile sunt date de primării. Nu există nicio presiune din România pe primării să pună la dispoziție aceste terenuri, care sunt degradate total. De ce? Pentru că pe aceste terenuri sunt mulți primari sau prieteni de-ai lor care iau subvenții de la APIA”, a precizat Berceanu.

Situația din sudul țării este alarmantă, Berceanu menționând că Oltenia, pe care o numește „Sahara României”, se confruntă cu secetă extremă. „Nici pepenii nu mai cresc acolo, pentru că e mult prea multă secetă. Dune de 16, 18, 20 m înălțime, dune de nisip, dar primăvara vine cineva, aruncă din mână niște semințe și primesc niște subvenții. Nici măcar nu mai vin să recolteze, că nu au ce”, a detaliat acesta.

Berceanu a adus în discuție și activitatea actuală a Ministerului Mediului, condus de Diana Buzoianu, pe care o consideră ineficientă. „Din păcate, doamna Diana Buzoianu a venit pe un teren infertil, nu este de specialitate, nu a lucrat în domeniu. Nici conjunctura actuală nu o ajută, pentru că majoritar primarii sunt de la PSD și PNL. Nu există nici măcar o strategie. Este un heirupism de a trage banii ăștia în ultimul moment”, a concluzionat Berceanu, evidențiind lipsa unei direcții clare în gestionarea problemelor de mediu.

În concluzie, rămâne de văzut cum vor aborda autoritățile române aceste provocări serioase legate de protecția mediului și împădurire. Criticile lui Berceanu subliniază necesitatea unei strategii coerente și a unei colaborări eficiente între autoritățile locale și centrale pentru a asigura un viitor sustenabil pădurilor din România. Este esențial ca inițiativele de împădurire să fie susținute de politici clare și de alocarea adecvată a terenurilor necesare.

Aceste observații ridică întrebări importante cu privire la modul în care subvențiile sunt gestionate și la impactul acestora asupra mediului.

În absența unor măsuri proactive, România riscă să se confrunte cu probleme ecologice din ce în ce mai grave în anii următori.