Centre de date AI în orbită
Potrivit unui document citat de Reuters, SpaceX intenționează să trimită pe orbită până la 1 milion de sateliți care să exploateze energia solară în vederea dezvoltării inteligenței artificiale. Cererea a fost depusă la Comisia Federală de Comunicații pe 15 ianuarie 2026, într-un context în care compania de inteligență artificială xAI, de asemenea deținută de Elon Musk, poartă discuții pentru o posibilă fuziune cu SpaceX, demers ce ar accelera planurile de mutare a infrastructurii AI în spațiu. În acest context, Musk a subliniat: „Prin valorificarea directă a energiei solare aproape constante, cu costuri de operare sau întreținere reduse, acești sateliți vor atinge costuri și o eficiență energetică transformatoare.”
În prezent, există aproximativ 15.000 de sateliți pe orbită, ceea ce face ca planurile SpaceX să pară ambițioase. Potrivit estimărilor, racheta Starship, vehiculul reutilizabil de nouă generație al companiei, va juca un rol crucial în realizarea acestui proiect. „Dezvoltarea unor vehicule de lansare complet reutilizabile, precum Starship, poate transforma infrastructura de date pe orbită și reduce semnificativ impactul asupra mediului asociat centrelor de date terestre”, a afirmat un expert în tehnologie spațială de la Universitatea Politehnica din București.
Conform unui raport din 2025 al Agenției Spațiale Europene, emisiile de carbon generate de centrele de date terestre sunt responsabile pentru aproximativ 2% din totalul emisiilor globale. În acest context, mutarea centrelor de date în spațiu ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru reducerea amprentei de carbon. Comparativ cu centrele de date din Uniunea Europeană, care sunt reglementate strict din punct de vedere ecologic, sateliții ar putea opera cu un impact minim asupra mediului.
Planul de a lansa un milion de sateliți este, totuși, contestat de experți care subliniază riscurile de congestie orbitală și posibilele coliziuni. „Trebuie să ne întrebăm dacă o astfel de expansiune a infrastructurii orbitale este sustenabilă pe termen lung”, a declarat un specialist în politici spațiale de la Institutul de Studii Spațiale din București.
Pe lângă planurile de expansiune orbitală, fuziunea cu xAI ar putea oferi lui Musk resurse suplimentare în competiția cu rivali precum Google sau OpenAI. Musk, care a cofondat OpenAI, a avut o relație tumultoasă cu organizația, acuzând-o de devierea de la misiunea inițială. Această fuziune ar putea marca o întoarcere la rădăcinile sale în domeniul AI, dar și o consolidare a puterii sale în industrie.
Cu toate acestea, data listării la bursă a SpaceX, prevăzută pentru 2026, ar putea influența planurile de expansiune. Conform surselor, Musk ar putea lansa listarea în jurul datei de 8-9 iunie 2026, coincizând cu o conjuncție rară între Jupiter și Venus, care ar putea atrage atenția publicului. Această strategie ar putea fi o manevră de marketing pentru a atrage investitori.
În concluzie, proiectul SpaceX de a lansa un milion de sateliți pentru a funcționa ca centre de date AI în spațiu reprezintă o viziune ambițioasă cu implicații majore asupra mediului și asupra industriei de tehnologie. Rămâne de văzut cum vor evolua discuțiile privind fuziunea cu xAI și impactul acesteia asupra planurilor de expansiune orbitală.
Este clar că, în competiția globală pentru suprematia în domeniul AI, Musk își propune să-și consolideze poziția prin inovație și viziune pe termen lung.