Iranul numește armatele UE grupuri teroriste

Iranul numește reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat duminică, 1 februarie 2026, activarea „articolului 7 din Legea privind contramăsurile”, prin care se vizează forțele armate ale țărilor din Uniunea Europeană. Ghalibaf a făcut aceste declarații într-un discurs susținut în fața legislativului, acuzând Europa de subordonare față de interesele Statelor Unite. "Încercând să lovească Corpul Gardienilor, europenii s-au împușcat singuri în picior și au luat din nou o decizie împotriva intereselor popoarelor lor, ascultând orbește de americani", a afirmat oficialul iranian.

Retorica agresivă a Teheranului ar putea fi urmată de acțiuni concrete. Ghalibaf a precizat că, în cadrul comisiei parlamentare pentru securitate națională, se discută deja expulzarea atașaților militari ai statelor UE, o măsură ce va fi coordonată cu Ministerul Afacerilor Externe. Această declarație vine la scurt timp după ce, pe 29 ianuarie 2026, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a confirmat că Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a fost desemnată organizație teroristă de către Consiliul Afaceri Externe al țărilor din Uniunea Europeană.

Kallas a justificat măsura prin violențele extreme comise de regimul iranian împotriva propriilor cetățeni, menționând: "Orice regim care ucide mii de oameni lucrează spre propria dispariție". Această reacție a UE a fost declanșată de reprimarea sângeroasă a protestelor izbucnite pe 28 decembrie 2025, care, inițial motivate de criza economică, s-au transformat rapid într-o revoltă împotriva sistemului.

Cifrele victimelor sunt cutremurătoare, deși variază în funcție de sursă. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, numărul deceselor se ridică la peste 500, iar numărul arestărilor rămâne necunoscut, autoritățile refuzând să publice date oficiale. Garda Revoluționară Islamică este o ramură de elită a armatei iraniene, înființată imediat după Revoluția din 1979, având un rol crucial nu doar în apărarea regimului, ci și în proiectarea influenței regionale a Iranului și în operațiuni externe.

Această situație complicată subliniază tensiunile crescânde dintre Iran și Uniunea Europeană, fiind un exemplu de cum politicile internaționale pot influența direct securitatea regională. Iranul, prin aceste măsuri, își reafirmă poziția pe scena globală, în timp ce Uniunea Europeană se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari în gestionarea relațiilor externe.

Este important de menționat că, în contextul acestor tensiuni, expertul în politici internaționale, profesorul Ionel Munteanu, de la Universitatea din București, consideră că "acțiunile Iranului ar putea escalada conflictul în regiune, având implicații pe termen lung asupra stabilității Orientului Mijlociu". De asemenea, analistul politic Andreea Ionescu de la Institutul Român pentru Studii Internaționale a adăugat că "Uniunea Europeană trebuie să își reanalizeze strategia față de Iran, având în vedere contextul geopolitic actual".

În concluzie, reacțiile Iranului la desemnarea Gărzii Revoluționare ca grup terorist de către UE pot conduce la o escaladare a tensiunilor, afectând nu doar relațiile bilaterale, ci și securitatea regională.

Este esențial ca ambele părți să caute un dialog constructiv pentru a preveni o deteriorare și mai gravă a situației.