Explicații de la Ministrul Pîslaru
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat recent, în cadrul unei emisiuni la Prima Tv, motivele pentru care România nu a reușit să acceseze integral miliardele de euro disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit ministrului, fondurile nerambursabile au rămas intacte, dar valoarea împrumuturilor a fost redusă din cauza întârzierilor în implementarea proiectelor, a dificultăților din achizițiile publice și a deciziei Guvernului de a prioritiza alte surse de finanțare, cum ar fi programul SAFE pentru industria de apărare. "Pe PNRR, ca abordare generală, suma de non-rambursabil a fost după reduceri 13,57 miliarde de euro, iar pe partea de împrumut erau aproape o sumă echivalentă, deci în total erau vreo 27-28 de miliarde", a declarat Pîslaru.
Ministrul a subliniat că România s-a aflat într-o situație complexă, cu un deficit bugetar și cu opțiunea de a accesa fonduri prin SAFE, un program dedicat industriei de apărare. "Având în vedere că România putea să împrumute o sumă mare în condițiile unei absorbții mici pe un interval până în august, sau să se arunce puțin mai mult, deci să obțină o sumă mare, care de fapt se duce până în 2030, plus în condiții similare de dobândă", a explicat Pîslaru.
Ministrul a recunoscut că reducerea sumei accesate prin PNRR nu a fost doar o chestiune financiară, ci a fost influențată și de întârzierile în derularea unor proiecte, în special în domeniul transporturilor, unde au existat probleme legate de achizițiile publice. "Și atunci a fost această redimensionare care a dus la 21 de miliarde, care e suma actuală, 13,57, neatinsă, suma de grant, plus completarea de 8 miliarde pe zona de împrumut", a adăugat acesta.
Conform datelor prezentate de ministru, România va avea la dispoziție peste 60 de miliarde de euro în fonduri europene nerambursabile, plus alte miliarde pe care le poate accesa ca împrumuturi la dobânzi avantajoase. Pîslaru a evidențiat importanța apartenenței României la Uniunea Europeană, descriind-o ca o „plasă mare de siguranță”. "La fiecare euro pe care îl primim de la Uniunea Europeană, noi cheltuim doar o treime ca și contribuție la buget", a subliniat acesta, adăugând că acest mecanism a avut un impact pozitiv asupra creșterii economice a României după aderare.
Analizând impactul acestor fonduri asupra economiei locale, experții consideră că accesarea integrală a sumelor disponibile prin PNRR ar fi putut aduce beneficii semnificative. De exemplu, un raport al Institutului Național de Statistică (INS) arată că investițiile în infrastructură au crescut cu 15% în regiunile care au beneficiat de fonduri europene în trecut (INS, 2025).
În contrast, unele organizații de monitorizare a fondurilor europene critică gestionarea ineficientă a acestora, subliniind că întârzierile și problemele de transparență afectează credibilitatea guvernului. "Există o nevoie urgentă de reforme în domeniul achizițiilor publice pentru a asigura absorbția eficientă a fondurilor", afirmă expertul economic Radu Bădescu de la Academia Română.
Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene susțin că eforturile depuse pentru a redimensiona sumele accesate sunt parte a unei strategii mai mari de gestionare responsabilă a resurselor financiare. "Este important să prioritizăm proiectele care pot fi implementate în mod eficient și să ne asigurăm că fondurile sunt utilizate în mod corect", a declarat o purtătoare de cuvânt a ministerului.
În concluzie, strategia guvernului în privința fondurilor din PNRR reflectă o abordare complexă, influențată de mai mulți factori economici și administrativi. În următoarele luni, se așteaptă ca autoritățile să continue să optimizeze accesarea fondurilor europene, în scopul de a sprijini dezvoltarea infrastructurii și a economiei locale.
O atenție sporită asupra proiectelor de transport și infrastructură va fi esențială pentru a evita pierderile financiare viitoare, asigurând astfel o utilizare eficientă a resurselor disponibile.