Comuna din România fără apă, primarul cu elicopterul

Comuna românia reprezintă subiectul principal al acestui articol. Brebu Nou, o comună din județul Caraș-Severin, numără oficial sub 200 de locuitori, fiind una dintre cele mai mici localități din România. În realitate, cifrele se schimbă radical în preajma alegerilor. Mai mult de atât, imaginea administrației locale contrastează puternic cu traiul de zi cu zi al oamenilor, potrivit unei investigații Context.ro.

Primarul face naveta cu elicopterul, într-o comună unde apa potabilă lipsește, canalizarea nu funcționează, iar investițiile publice se opresc la stadiul de documente. În anii electorali, însă, localitatea pare să înflorească brusc. Cel puțin asta se întâmplă pe hârtie.

Pe 26 august 2025, la prânz, un elicopter albastru a fost văzut survolând satul Gărâna, parte a comunei Brebu Nou. După câteva rotații, aeronava a coborât direct în curtea primarului Gabriel Bordea. Nicio pistă omologată. Niciun heliport. Doar un con alb-portocaliu, așezat pe iarbă.

Edilul, aflat la al doilea mandat, a fost surprins chiar în timpul aterizării. A refuzat însă un interviu înregistrat și a cerut explicit să nu fie folosite dispozitive audio sau video. Explicația lui pentru această solicitare a fost că „s-ar putea să se bâlbâie”.

Ulterior, primarul a explicat situația: „Sunt pilot privat. Îmi place să zbor. Nu cred că timpul meu privat are legătură cu activitatea instituției”. Elicopterul este un Robinson R44 Raven II, evaluat la aproximativ 800.000 de dolari. Aeronava nu este înregistrată în România, ci în Austria, pe numele firmei Agil Group SRL, companie deținută de primarul Gabriel Bordea împreună cu tatăl său.

Analiza rutelor de zbor indică deplasări frecvente între Timișoara și Gărâna, dar și curse externe, către Ungaria și Austria. Cu toate acestea, în zona Caraș-Severin - Timiș nu există niciun heliport autorizat. Autoritatea Aeronautică Civilă Română confirmă că aterizările făcute în curtea primarului nu sunt legale. „Nu poți să aterizezi unde vrei. Există reguli stricte”, explică purtătorul de cuvânt al AACR.

În timp ce edilul ajunge la serviciu pe calea aerului, locuitorii comunei trăiesc fără apă potabilă și fără canalizare funcțională. Rețeaua există, dar nu este folosită. Stația de epurare, construită din fonduri publice, este abandonată și înghițită de vegetație. Pe hârtie, lucrurile arată bine. În realitate, nu curge nimic la robinet.

Au fost investiți peste 5,7 milioane de lei într-o rețea nouă de apă potabilă. Cu toate acestea, oamenii folosesc în continuare instalații vechi, improvizate, rămase din anii ’70. Sistemul modern, realizat prin PNDL, nu a fost pus niciodată în funcțiune. „Nu putem garanta că apa e potabilă”, admite primarul.

Un alt proiect, început în 2010 și evaluat la peste 1,1 milioane de euro, nu a funcționat niciodată. Iar prin programul „Anghel Saligny” au fost contractați alți 10,7 milioane de lei pentru o nouă rețea de apă. Până în 2025, nu fusese decontat niciun leu. „Rețeaua e construită, dar nu s-a legat nimeni la ea”, explică edilul. Stația de tratare a apei este astăzi acoperită de buruieni.

Conform recensământului din 2021, Brebu Nou avea 166 de locuitori. La alegerile locale din 2024, însă, au fost exprimate 339 de voturi. Mai mult de dublu. Dintre acestea, 191 au mers către Gabriel Bordea.

Doar în primele luni ale anului electoral, 157 de persoane și-au stabilit reședința temporară în comună. Observatorii Expert Forum au semnalat voturi în grup și folosirea masivă a buletinelor provizorii. Au fost identificate persoane necunoscute comunității locale, care au votat pe liste suplimentare. În total, 177 de votanți au fost înscriși pe aceste liste, mai mulți decât cei de pe listele permanente.

Fenomenul nu este singular. În 2020, 156 de persoane și-au făcut vize de flotant în Brebu Nou. Iar în 2012, fostul primar Karl Rank reclama exact aceeași practică. „Am avut și câte 30 de flotanți pe o casă. După alegeri, dispar”, spune un localnic.

Victor Vlad, locuitor al comunei, a aflat întâmplător că cinci persoane aveau viză de flotant la adresa sa. Descoperirea a venit după ce a primit prin poștă un proces-verbal emis pe numele unui necunoscut. Toate vizele respective au fost acordate între 23 și 27 mai 2024, cu doar câteva zile înainte de alegeri.

Serviciul de Evidență a Populației a explicat situația prin existența unui contract de comodat semnat de un vecin. Contractul ar fi fost însă asociat unei adrese greșite.

Între timp, primăria modificase denumirile străzilor și numerotarea caselor, fără să îi informeze pe localnici.