Opinii despre reunificare
Un nou sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, în luna ianuarie 2026, arată că majoritatea românilor din dreapta Prutului susțin reunirea Republicii Moldova cu România. Potrivit acestui sondaj, în ipoteza unui referendum pe această temă, 56% dintre respondenți ar vota pentru reunire. "Această cifră indică o tendință pozitivă, dar și o polarizare a subiectului în rândul populației", a declarat Dumitru Mărgineanu, expert în sociologie politică la Universitatea București.
De asemenea, sondajul arată că 37% dintre respondenți nu ar susține reunirea, iar 7% nu au o opinie clară. Aceste date sugerează că, deși există o majoritate favorabilă, există și o opoziție semnificativă care reflectă complexitatea și sensibilitatea subiectului în spațiul public românesc. În comparație cu anii anteriori, când susținerea pentru reunire depășea 70%, aceste procente indică o scădere a încrederii în acest demers.
Cercetarea sociologică a fost efectuată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de respondenți, populație adultă rezidentă în România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI, în perioada 14–23 ianuarie 2026, având o marjă maximă de eroare de ±3% și un nivel de încredere de 95%. Acest sondaj a fost validat pe baza statisticilor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și ponderat conform structurii de vârstă a electoratului.
Subiectul reunificării a fost redeschis recent de către Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, și alți politicieni de la Chișinău. Atât președintele, cât și premierul și președintele Parlamentului din Republica Moldova au declarat că ar vota pentru reunificare, ceea ce a generat discuții intense în rândul publicului și al analiștilor. "Este esențial ca dezbaterea să fie purtată cu respect pentru toate opiniile, având în vedere că acest subiect este deosebit de sensibil pentru o parte dintre cetățeni", a adăugat Mărgineanu.
În România, reacțiile la acest sondaj sunt variate. Pe de o parte, unii politicieni din opoziție susțin că o astfel de reunificare ar putea aduce beneficii economice și culturale, în timp ce alții avertizează asupra riscurilor de instabilitate politică. De asemenea, unele organizații neguvernamentale au lansat apeluri pentru o dezbatere publică mai amplă asupra implicațiilor reunificării.
Comparativ cu anii precedenți, în care subiectul reunificării era des întâlnit în discursul public, în prezent, se observă o tendință de frânare a entuziasmului pentru acest demers. Aceasta se poate datora și contextului geopolitic actual, dar și provocărilor interne cu care se confruntă atât România, cât și Republica Moldova.
În concluzie, sondajul CURS evidențiază o majoritate favorabilă reunificării, dar și o opoziție considerabilă, ceea ce sugerează că este necesară o abordare mai echilibrată și informată a acestui subiect.
Pe viitor, va fi crucial ca liderii politici să faciliteze o discuție deschisă și constructivă, astfel încât cetățenii să fie bine informați cu privire la implicațiile unei eventuale reunificări.