Modificări legislative în discuție
Invitat în studioul Puterea Știrilor, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a vorbit despre posibilele modificări ale legislației privind răspunderea penală a minorilor, în contextul tragediilor recente implicând tineri. Conform declarațiilor sale din 29 ianuarie 2026, limitele legislației penale actuale sunt contestate, iar o crimă violentă comisă de un minor a generat o dezbatere națională asupra vârstei răspunderii penale și eficienței sistemului de prevenție. *„Este un subiect foarte sensibil pentru că vorbim de răspunderea penală a minorilor. Trebuie să acționăm cu promptitudine, dar și cu foarte multă rigoare,”* a afirmat ministrul. Ministerul Justiției a creat un grup de experți care analizează aceste posibile modificări legislative, incluzând statistici, studii criminologice și comparații cu legislațiile europene.
Răspunderea penală a minorilor în România este reglementată prin Codul Penal, care stabilește o vârstă minimă de 14 ani pentru răspunderea penală. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, aproximativ 3% din totalul infracțiunilor comise în țară sunt săvârșite de minori. Aceasta ridică întrebări serioase despre eficiența măsurilor actuale de prevenție și despre necesitatea unor reforme legislative. Deși se recunoaște că majoritatea infracțiunilor sunt comise de tineri între 16 și 18 ani, există o dezbatere amplă în rândul experților despre modalitatea de abordare a situației.
Cazurile de violență și infracționalitate juvenilă au generat reacții puternice din partea societății civile. Organizații precum Asociația pentru Protecția Drepturilor Minorilor au atras atenția asupra importanței protejării drepturilor acestora, argumentând că soluțiile trebuie să fie centrate pe reabilitare și prevenție, nu pe pedeapsă. Potrivit unui studiu realizat de Eurostat în 2024, România se află printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale criminalității juvenile, ceea ce subliniază necesitatea urgentării reformelor.
Criticii abordării actuale subliniază că reacțiile impulsive la cazuri izolate pot duce la legi mai dure care nu abordează cauzele fundamentale ale infracționalității juvenile. Radu Marinescu a explicat că *„nu cred că este indicat să modificăm legislația după un singur caz. Un caz grav poate arăta lacune, dar nu poate fundamenta singur o reformă legislativă.”* Această opinie este susținută de experți din domeniul dreptului penal, care argumentează că o reformă solidă ar trebui să se bazeze pe dovezi și studii extinse.
Ministerul Justiției intenționează să colaboreze cu organizații internaționale și alte state membre ale Uniunii Europene pentru a înțelege mai bine cum abordează aceste probleme. Comparativ cu țări precum Suedia sau Danemarca, care au implementat măsuri de intervenție timpurie pentru a reduce infracționalitatea juvenilă, România are mult de recuperat. Studiile europene sugerează că abordările bazate pe educație și integrare socială au avut un impact pozitiv asupra reducerii recidivei în rândul minorilor.
În concluzie, modificarea legislației privind răspunderea penală a minorilor este un subiect complex care necesită o analiză atentă și o dezbatere echilibrată. Impactul pe termen lung al acestor modificări ar putea influența nu doar sistemul de justiție, ci și perspectivele de reintegrare ale tinerilor infractori în societate.
Următorii pași includ continuarea discuțiilor cu experții și implicarea societății civile în procesul de reformă, pentru a asigura o abordare bazată pe dovezi și responsabilitate socială.