Propuneri controversate în Rusia
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, a susținut joi, 29 ianuarie 2026, interzicerea prin lege a avortului în Rusia în cazul în care femeia nu obține consimțământul soțului. 'Cred că ar fi corect ca avortul să fie imposibil prin decizia exclusivă a mamei, fără consimțământul tatălui, în cazul, desigur, în care căsătoria a fost înregistrată', a spus patriarhul Kirill, vorbind în fața Senatului. El a argumentat că femeia care ia o astfel de decizie se poate afla 'într-o stare de dezechilibru', având în vedere - a adăugat el - că 'femeile sunt mai vulnerabile emoțional', în special la începutul sarcinii. 'Și de aceea este important să ai un soț aproape care să poată spune la momentul potrivit: 'Nu, ascultă, vom reuși să mergem înainte, vom câștiga niște bani, nu este nevoie, nu o face'. Cuvintele soțului trebuie să fie prezente în discuția despre dacă trebuie sau nu să se comită acest act', a subliniat patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse.
Patriarhul Kirill l-a citat pe președintele rus, Vladimir Putin, afirmând că 'decizia referitoare la copii trebuie luată de întreaga familie, nu de unul dintre părinți'. Aceste declarații vin în contextul unei crize demografice acute cu care se confruntă Rusia, unde rata natalității a scăzut drastic în ultimii ani. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică din Rusia, în 2025, s-a înregistrat o diminuare de 5% a nașterilor comparativ cu 2024.
Deputații partidului Kremlinului, care au estimat că 'aproximativ un milion de copii' nu se nasc din cauza întreruperii sarcinii, au susținut moțiunea de a include într-o lege necesitatea consimțământului tatălui pentru realizarea unui avort. Această propunere a generat controverse, fiind percepută de unii experți ca o reglementare retrogradă care afectează drepturile femeilor. Expertul în drepturile omului, Elena Zaharova, de la Centrul pentru Drepturile Femeilor, a declarat: 'Orice lege care restricționează drepturile reproductive ale femeilor este un pas înapoi în ceea ce privește egalitatea de gen'.
În urmă cu puțin peste un an, s-a raportat că femeile însărcinate din Rusia au început să primească o scrisoare de la patriarh în cadrul unei campanii naționale împotriva avortului, menită să combată gravă criză demografică cu care se confruntă țara. Această campanie a fost bine primită în rândul susținătorilor patriarhului, dar a stârnit critici din partea organizațiilor de apărare a drepturilor omului.
Autoritățile ruse urmăresc să contracareze scăderea drastică a natalității, legată atât de incertitudinea cauzată de război, cât și de 'gaura demografică' în care se află Rusia, odată ce femeile născute în anii '90 ai secolului XX ajung la vârsta fertilă, perioadă în care s-a înregistrat totodată o scădere bruscă a nașterilor. Potrivit Eurostat, rata natalității a fost de 1,5 copii/femeie în 2025, ceea ce plasează Rusia printre țările cu cele mai scăzute rate ale natalității din Europa.
Guvernul rus promovează o serie de proiecte menite să crească numărul familiilor numeroase și a aprobat o lege ce interzice propaganda ideologiei 'childfree' care urmărește recunoașterea dreptului femeilor de a nu avea copii, printre alte măsuri. Aceste măsuri sunt parte dintr-o strategie mai amplă de a încuraja natalitatea, dar criticii susțin că ele nu abordează cauzele fundamentale ale scăderii natalității.
Președintele Vladimir Putin, a cărui campanie militară în Ucraina a curmat viața a peste 300.000 de bărbați, potrivit unor surse independente, susține ca fiecare femeie rusă să aibă minimum trei copii. Această afirmație a generat, de asemenea, reacții mixte, unii considerând-o o intervenție inadecvată în viața privată a cetățenilor.
În concluzie, propunerile patriarhului Kirill de restricționare a drepturilor femeilor în ceea ce privește avortul ridică întrebări serioase privind viitorul legislației în domeniul drepturilor reproductive în Rusia. În contextul crizei demografice, este esențial ca autoritățile să găsească soluții care să protejeze atât drepturile femeilor, cât și să încurajeze creșterea natalității.
Următoarele luni ar putea aduce noi dezbateri și eventuale modificări legislative pe acest subiect sensibil.