Detalii despre scandalul de corupție
Postul de televiziune România TV a difuzat imagini video de la flagrantul organizat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în dosarul de trafic de influență în care este cercetată avocata Adriana Georgescu, surprinsă în momentul primirii a 60.000 de euro, potrivit anchetatorilor. Imaginile, filmate în scara unui bloc din București, arată momentul în care anchetatorii DNA intervin imediat după remiterea banilor, precum și teancurile de bancnote ridicate ca probe. România TV a precizat că înregistrările provin din dosarul penal și au fost realizate în cadrul acțiunii de prindere în flagrant. Difuzarea imaginilor a avut loc după ce Curtea de Apel București a admis propunerea DNA și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a avocatei și a unui bărbat considerat de procurori complice, într-un dosar care vizează fapte de trafic de influență și complicitate la trafic de influență.
Potrivit relatărilor TV, flagrantul a fost organizat după ce un investigator sub acoperire, autorizat în cauză, ar fi remis suma de 60.000 de euro, reprezentând primele două tranșe dintr-un total de 120.000 de euro pretins, parte a unei sume mult mai mari vehiculate în discuțiile dintre inculpați și beneficiar. Înregistrările video surprind intervenția rapidă a procurorilor și ofițerilor DNA, ridicarea banilor și identificarea persoanelor implicate, fără a conține sunet ambiental sau dialoguri audibile. DNA nu a comentat public apariția imaginilor, dar în comunicatul oficial a confirmat că flagrantul a avut loc în cadrul unei acțiuni autorizate, după documentarea prealabilă a activității infracționale.
Conform anchetatorilor, în perioada octombrie–decembrie 2025, avocata ar fi pretins și ar fi primit bani de la o persoană cu calitatea de martor, lăsând să se creadă că are influență asupra unor magistrați pentru obținerea unor soluții favorabile în două dosare penale, unul instrumentat de DNA și altul aflat pe rolul Tribunalului București. Procurorii susțin că, într-o primă etapă, ar fi fost primiți 4.000 de euro și 5.000 de lei, iar ulterior ar fi fost formulate cereri financiare mult mai mari, inclusiv sume cuprinse între 100.000 și 1.000.000 de euro, prezentate ca fiind destinate susținerii unei campanii electorale.
În referatul de arestare se mai arată că avocata ar fi invocat inclusiv influență la nivel administrativ, promițând intervenții pe lângă Ministerul Transporturilor și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, pentru accelerarea unor proiecte și pentru obținerea unor funcții pentru persoane apropiate beneficiarului. În ceea ce îl privește pe cel de-al doilea inculpat, procurorii afirmă că acesta ar fi pretins, cu sprijinul avocatei, 120.000 de euro în trei tranșe, dintr-un total de 500.000 de euro, lăsând să se creadă că ar avea influență asupra unor judecători și asupra conducerii DNA.
Flagrantul, surprins în imaginile difuzate de televiziuni, ar fi fost organizat exact în momentul în care investigatorul sub acoperire a remis primele două tranșe, respectiv 60.000 de euro, considerat de procurori momentul consumării infracțiunii. Cei doi inculpați au fost reținuți și ulterior arestați preventiv, iar măsura poate fi contestată, potrivit procedurii. După anunțul DNA, PNL, organizația politică din care avocata făcea parte, a transmis că a dispus suspendarea calității de membru, subliniind că aceasta nu deținea funcții de conducere sau reprezentare. Dosarul se află în faza de urmărire penală, iar anchetatorii subliniază că persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre judecătorească definitivă.
În contextul scandalului, premierul Ilie Bolojan a declarat că nu o cunoaște pe avocata Georgeascu și a cerut clarificări suplimentare. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a afirmat că premierul nu a avut nicio întâlnire oficială cu avocata, subliniind că apariția sa în fotografii nu indică o relație personală cu aceasta. De asemenea, Dogioiu a menționat că este importantă separarea între interacțiunile publice și relațiile personale.
Această situație a generat reacții mixte în rândul opiniei publice, iar unii cetățeni au cerut măsuri mai stricte împotriva corupției, în timp ce alții și-au exprimat neîncrederea în sistemul judiciar.
În acest context, se așteaptă cu interes continuarea anchetei și eventualele reacții din partea altor instituții implicate în lupta împotriva corupției în România.