Măsuri împotriva amenințărilor hibride
Parlamentul german a votat joi, 29 ianuarie 2026, o lege menită să întărească "reziliența" infrastructurii critice a țării, în contextul amenințărilor hibride tot mai mari, inclusiv cele provenite din partea Rusiei. Legea prevede identificarea infrastructurilor esențiale pentru populație și economie, obligând operatorii să își consolideze măsurile de securitate. "Germania este ținta sabotajului, spionajului, dezinformării și, de asemenea, a terorismului", a declarat ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, subliniind nevoia de a răspunde eficient la aceste amenințări. Legea a fost susținută de coaliția guvernamentală condusă de Friedrich Merz, incluzând conservatorii și social-democrații, precum și de partidul de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD). În schimb, Verzii și grupările de stânga radicală au votat împotriva legii.
Noua legislație va afecta aproximativ 1.700 de furnizori de servicii esențiale, inclusiv din sectoarele energiei, apei, sănătății și alimentației. Operatorii vor fi obligați să evalueze vulnerabilitățile, să implementeze măsuri de protecție, să asigure surse de alimentare de rezervă și să raporteze incidentele autorităților. De asemenea, se impune organizarea de instrucții, exerciții și campanii de conștientizare pentru angajați, precum și realizarea de verificări interne.
Acest vot survine la scurt timp după un incident de sabotaj care a provocat o pană majoră de curent în Berlin, la începutul lunii ianuarie 2026. Atacul, revendicat de un grup de extremă stânga, a lăsat peste 100.000 de persoane fără electricitate, căldură și internet timp de mai multe zile, afectând în același timp și transportul public. Deși nu a fost stabilită o legătură directă între grup și Moscova, autoritățile germane acuză Rusia de intensificarea atacurilor hibride.
Legea adoptată joi vizează să alinieze Germania la directivele europene privind securitatea infrastructurii critice, cerând operatorilor să își identifice și să își consolideze apărarea împotriva unui spectru larg de amenințări, inclusiv atacuri premeditate, accidente, catastrofe naturale sau pandemii. Aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea continuității serviciilor esențiale pentru o populație de peste 500.000 de locuitori.
Criticii acestei legi, cum ar fi deputatul ecologist Konstantin von Notz, consideră că măsurile sunt insuficiente și întârziate, subliniind că Germania, deși devine o susținătoare majoră a Ucrainei și găzduiește baze NATO, rămâne prost echipată în ceea ce privește infrastructura și securitatea militară. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că îmbunătățirea infrastructurii este o prioritate, având în vedere amenințările din partea Rusiei.
Conform noilor reglementări, operatorii de infrastructură critică sunt obligați să efectueze audituri interne, să implementeze măsuri de prevenție și să raporteze incidentele autorităților. De asemenea, sunt obligați să organizeze sesiuni de formare, exerciții și campanii de sensibilizare pentru angajați. Cu toate acestea, diverse grupuri de întreprinderi consideră că aceste cerințe reprezintă o povară care ar putea afecta eficiența sistemului fără a garanta o securitate mai bună.
Pragul de 500.000 de locuitori deserviți pentru clasificarea unei infrastructuri ca fiind critică a fost contestat, iar Bundesratul a propus reducerea acestuia la 150.000 de locuitori, argumentând că un număr mai mare de infrastructuri ar putea beneficia de sprijin în fața amenințărilor.
Experții în securitate, precum Daniel Hiller de la Institutul Fraunhofer, atrag atenția asupra complexității sistemelor moderne, care sunt interdependente și, prin urmare, este practic imposibil să fie complet securizate împotriva tuturor amenințărilor. Sabrina Schulz, directoarea grupului de reflecție European Initiative, subliniază importanța creării de redundanțe, adică a sistemelor paralele capabile să preia funcțiile de la o instalație defectă. Ea consideră că o consolidare a infrastructurilor este la fel de importantă ca dotarea cu echipamente militare, cum ar fi tancurile și dronele.
În concluzie, adoptarea acestei legi reprezintă un pas important în direcția întăririi securității infrastructurii critice a Germaniei, dar provocările rămân semnificative, iar discuțiile cu privire la eficiența măsurilor implementate vor continua.
Guvernul german se confruntă cu presiunea de a demonstra că aceste măsuri pot oferi o protecție reală împotriva amenințărilor hibride și de a asigura astfel o mai bună securitate pentru cetățenii săi.