Tensiuni internaționale recente
Pregătește canada reprezintă subiectul principal al acestui articol. Declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump privind o posibilă achiziție sau chiar anexare a Groenlandei au provocat reacții puternice pe scena internațională. În data de 30 ianuarie 2026, Canada se află într-o situație delicată, iar premierul Mark Carney a declarat: "Canada va apăra întotdeauna suveranitatea sa și a aliaților săi". Această criză a reactivat temerile legate de securitatea națională în rândul canadienilor, care își amintesc de amenințările anterioare venite din partea administrației Trump, în special după revenirea acestuia la putere în 2025.
Actuala dispută legată de Groenlanda a determinat clasa politică și opinia publică din Canada să se mobilizeze în apărarea intereselor naționale. De exemplu, în urma afirmațiilor lui Trump, guvernul canadian a reafirmat sprijinul pentru suveranitatea Groenlandei și a declarat că este gata să acționeze în cazul unei agresiuni. Conform unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Canadei, "suntem alături de Danemarca și vom face tot ce este necesar pentru a susține integritatea teritorială a Groenlandei".
Donald Trump a reluat ideea controversată de a „cumpăra” Groenlanda, iar reacțiile au fost rapide. Danemarca și aliații săi din NATO, inclusiv Canada, au condamnat aceste afirmații, reafirmând angajamentul de a apăra suveranitatea Groenlandei. Potrivit unui raport al Eurostat din 2025, 68% dintre europeni susțin că suveranitatea Groenlandei trebuie respectată. Guvernul danez a avertizat că ar putea invoca articolul 5 al NATO, iar Uniunea Europeană și-a exprimat solidaritatea cu Copenhaga.
Pe 21 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a făcut un pas înapoi, promițând că nu va folosi forța împotriva Groenlandei. Însă această calmare temporară a tensiunilor nu a liniștit complet nici Europa, nici America de Nord. Potrivit unei analize realizate de Institutul Canadian pentru Studii Strategice, 57% dintre canadieni consideră că relațiile cu SUA sunt mai fragile ca niciodată.
În urmă cu un an, Trump a făcut mai multe remarci controversate la adresa Canadei, sugerând că țara ar putea deveni „al 51-lea stat” al SUA. La o întâlnire din 6 mai 2025, Trump a reluat ideea „achiziționării” Canadei, provocând un răspuns ferm din partea premierului Mark Carney: „Există lucruri care nu sunt niciodată de vânzare.” Această interacțiune a fost interpretată ca simbolizând o perioadă extrem de tensionată în relațiile bilaterale.
Retorica agresivă a Washingtonului a influențat profund percepțiile din Canada. Un sondaj Pew Research din 2025 a arătat că 59% dintre canadieni consideră Statele Unite ca fiind principala amenințare la adresa țării, comparativ cu doar 20% în 2019. În regiunile nordice, cum ar fi Yukon și Nunavut, temerile sunt chiar mai accentuate. De asemenea, aproximativ 31% dintre canadieni cred că SUA ar putea recurge la acțiuni ostile directe împotriva Canadei.
Guvernul condus de Mark Carney a adoptat rapid o poziție de solidaritate față de Danemarca. Pe 7 ianuarie, premierul canadian s-a întâlnit la Ottawa cu omoloaga sa daneză, Mette Frederiksen, unde a declarat că Canada este pregătită să apere suveranitatea Danemarcei, inclusiv a Groenlandei. În plus, Canada a anunțat deschiderea unui consulat la Nuuk, capitala Groenlandei, ca un gest de solidaritate.
Comunitățile indigene din Canada, în special cele inuit, au reacționat puternic, exprimându-și sprijinul pentru groenlandezi. Această dinamică a dus la întărirea relațiilor dintre Canada și Danemarca, dar și la o conștientizare mai profundă a necesității unei politici externe mai proactive. Provocarea rămâne delicată: cum să se demonstreze solidaritate cu aliații europeni fără a provoca o escaladare directă cu Washingtonul.
Deși o intervenție militară americană este considerată improbabilă, analiștii sugerează că SUA ar putea folosi presiuni indirecte asupra Canadei. Groenlanda și nordul Canadei sunt bogate în resurse strategice, inclusiv petrol și metale rare, ceea ce face ca regiunea să aibă o importanță geopolitică majoră. În acest context, Trump a invocat în mod constant „securitatea națională” a SUA, susținând că America trebuie să controleze activele strategice din emisfera vestică.
Pe lângă aceasta, Ottawa își diversifică relațiile comerciale, iar recentă apropiere economică de China, inclusiv acorduri de reducere a tarifelor pentru anumite produse, a stârnit reacții dure la Washington. Trump a amenințat cu tarife de 100% pentru importurile canadiene și a reluat retorica depreciativă la adresa premierului Carney.
Politicienii canadieni, inclusiv din opoziție, recunosc acum că diversificarea comerțului este o chestiune de securitate națională, nu doar o opțiune economică.
În concluzie, tensiunile dintre Canada și SUA se intensifică, iar relația dintre cele două țări este marcată de o neîncredere profundă, care ar putea avea efecte de durată, chiar și după o eventuală schimbare de administrație la Casa Albă.