Creșteri alarmante ale prețurilor
Peste tot în Uniunea Europeană au crescut prețurile pentru terenurile agricole. Deși se află la mijlocul clasamentului, cu o medie de aproape 9.000 de euro pe hectar, România iese puternic în evidență prin ritmul accelerat al majorărilor, potrivit Știrile Pro TV. Tendința se vede în special în zonele bine conectate la infrastructură, acolo unde hectarul ajunge să coste mai mult decât în țări cu tradiție agricolă solidă, cum este Franța. În Uniunea Europeană, prețul mediu pentru un hectar de teren agricol a ajuns, în 2024, la peste 15.000 de euro. Malta deține recordul, cu peste 200.000 de euro pentru un hectar. Acolo, însă, terenul agricol este puțin. Sunt tarife mari și în Olanda - liderul producției agricole din Europa, dar și în Portugalia. Deși se află la jumătatea clasamentului, România deține un record. Cel mai scump se vând terenurile agricole din jurul Capitalei, unde prețul pentru un hectar depășește 12.500 de euro. Cu peste 9.000 de euro pe hectar se vând terenurile agricole din zona Dobrogei, dar și cele din Banat și Crișana. „O anomalie interesantă pe piața europeană. Prețul terenului arabil din Franța este mai redus decât cel din România pentru că piața franțuzească este una hiperreglementată, în care terenul se mișcă greu de la un proprietar la altul. Și bineînțeles prețul este puternic afectat de această structură. Au o abordare din asta hipernaționalistă pentru a nu lăsa fermele să treacă repede dintr-o mână în alta”, a declarat Gabriel Razi, analist domeniu agricol.
Piața terenurilor din România a încheiat anul 2025 cu un volum estimat similar cu nivelul din 2024, când tranzacțiile au totalizat aproape 450 de milioane de euro. În 2025, Bucureștiul a concentrat aproximativ 60% din tranzacțiile cu terenuri, în scădere față de 70-80% în anii anteriori, pe fondul blocajelor urbanistice în Capitală și al creșterii investițiilor în infrastructură la nivel național. Interesul investitorilor s-a extins astfel către zonele din jurul Capitalei și către orașele regionale, care oferă perspective clare de dezvoltare. Sectorul rezidențial rămâne principalul motor al pieței, generând aproximativ două treimi din tranzacțiile cu terenuri din București, în special prin proiecte rezidențiale și dezvoltări mixte cu o componentă majoritar rezidențială, potrivit Colliers. În același timp, dezvoltatorii mari își extind interesul către noi zone, inclusiv din afara Capitalei, pentru a-și diversifica investițiile și a controla mai bine costurile. Terenurile aflate în zone cu PUZ-uri valide sau recent reactivate au atras un interes mai mare din partea investitorilor, pe fondul blocajelor urbanistice și al nevoii de predictibilitate în autorizare.
Retailul a reprezentat aproximativ 20% din achizițiile de terenuri în București și zonele din jur, competiția pentru amplasamentele bune rămânând ridicată. Spre deosebire de rezidențial, dominat în principal de investitori locali, sectorul de retail este susținut în continuare de jucători internaționali, alături de tot mai mulți investitori români cu capital solid. Sectorul industrial, inclusiv logistica urbană și, punctual, centrele de date, a devenit tot mai prezent pe piața terenurilor, concurând direct rezidențialul pentru anumite terenuri. Interesul este mai ridicat în zonele cu infrastructură nouă sau în curs de dezvoltare, deși investitorii industriali rămân mai sensibili la preț, aspect care influențează negocierile, potrivit consultanților Colliers.
În afara Capitalei, tranzacțiile cu terenuri au vizat în principal rezidențialul și retailul, în proporții aproximativ egale. Centrele regionale importante încă dispun de platforme de dimensiuni mari, susținând proiecte pe termen lung, iar dezvoltatorii activi până acum doar în București își extind tot mai vizibil prezența la nivel național. Oferta de terenuri a continuat să crească, subliniază consultanții Colliers, cu tot mai multe proprietăți scoase la vânzare, inclusiv terenuri cu autorizații sau documentații avansate. În timp ce vânzătorii încearcă să valorifice nivelurile de preț încă stabile, cumpărătorii rămân prudenți și atenți la riscul supraevaluării, într-un context în care investițiile în infrastructură, în special în jurul A0, deschid noi zone de interes. Prețurile au rămas relativ stabile la nivel general, însă terenurile cu avantaje clare de autorizare din marile orașe au înregistrat creșteri de 20-30% față de cele neurbanizate. Anumite zone cu infrastructură nouă finalizată au văzut chiar dublări de prețuri în ultimii 2-3 ani, în timp ce competiția dintre dezvoltatori pentru terenurile bune de retail și limitate a dus de asemenea la creșteri de prețuri de până la 15-20%.
Pentru 2026, consultanții Colliers anticipează un scenariu de optimism prudent, susținut de tranzacțiile începute în 2025 și de continuarea investițiilor în infrastructură la nivel național.
Deși finalizarea efectivă a tranzacțiilor va depinde de evoluția contextului macroeconomic, 2026 este văzut ca un an de consolidare și pregătire pentru o posibilă accelerare a pieței în perioada 2027 - 2028, favorabilă dezvoltatorilor care urmăresc să intre pe piață înaintea următorului ciclu de creștere.