Ranking încredere instituții 2026
Biserica și Armata rămân instituțiile în care românii au cea mai multă încredere, relevă Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a, publicat pe 29 ianuarie 2026. Potrivit acestui sondaj, 63,9% dintre respondenți declară că au destul de multă și foarte multă încredere în Biserică, o creștere semnificativă față de 57,7% înregistrat în iulie 2025. "Instituțiile percepute ca 'nepolitice' domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate", afirmă Remus Ștefureac, director INSCOP Research. Următoarea instituție în clasament este Armata, cu un capital de încredere de 61,8% (în scădere de la 63% în iulie 2025), iar Poliția beneficiază de 50% încredere, o creștere comparativ cu 43,2% în iulie 2025.
Clasamentul continuă cu Președinția, care înregistrează un nivel de încredere de 27,9% (față de 34,8% în iulie 2025), Justiția cu 25,4% și Guvernul cu 18,4% (în scădere de la 20,4% în iulie 2025). Pe ultima poziție se situează Parlamentul, cu doar 11,9% încredere, față de 14,5% în iulie 2025. Aceste date sugerează o deteriorare a încrederii în instituțiile politice, într-un context de neîncredere structurală în clasa politică.
Analizând datele în funcție de grupuri demografice, se observă că Biserica este apreciată în special de votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. De asemenea, Armata beneficiază de un nivel ridicat de încredere din partea votanților PSD și PNL, a persoanelor de peste 60 de ani și a locuitorilor din mediul rural. În ceea ce privește Poliția, încrederea este mai mare în rândul votanților PSD și PNL, tinerilor sub 30 de ani și angajaților la stat.
Pentru Președinție, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară din București și mediul urban mare prezintă un nivel ridicat de încredere. Justiția este mai apreciată de votanții PSD și AUR și de persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani. Guvernul beneficiază de încrederea votanților USR și PNL, tinerilor sub 30 de ani și persoanelor cu educație superioară, în special în București. Parlamentul este perceput mai favorabil de votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București, comparativ cu restul populației.
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice), cu un eșantion de 1100 de persoane reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Remus Ștefureac subliniază că neîncrederea cronicizată în instituțiile reprezentative alimentează populismul și discursul anti-sistem, ceea ce ar putea avea implicații semnificative asupra democrației reprezentative în România.