Negocieri în impas total
Pacea ucraina, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina rămân blocate din cauza a trei dezacorduri fundamentale. Moscova și Kievul nu pot ajunge la un acord privind teritoriul, garanțiile de securitate și momentul încetării focului. Potrivit Politico, în timpul unei declarații recente la Davos, președintele american Donald Trump a afirmat că un acord privind Ucraina este "destul de aproape". De asemenea, trimisul american Steve Witkoff a subliniat că diferențele s-au redus la o singură problemă "rezolvabilă". Totuși, realitatea de pe teren este diferită, iar cele două părți au ieșit din discuțiile din Emiratele Arabe Unite într-un impas total.
Aspectul cel mai complicat rămâne soarta regiunii Donbas din estul Ucrainei. Rusia nu mai poate spera să cucerească întreaga Ucraină în viitorul apropiat, dar președintele rus Vladimir Putin continuă să urmărească obținerea întregului Donbas, pe lângă peninsula Crimeea. Moscova a propus "formula Anchorage", care ar impune Ucrainei cedarea întregului Donbas, inclusiv zonele pe care Rusia nu a reușit să le cucerească. Kremlinul susține că aceasta este înțelegerea la care au ajuns Putin și Trump când s-au întâlnit în Alaska anul trecut.
Pentru Kiev, cedarea teritoriului este considerată atât ilegală, cât și extrem de nepopulară. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că este dispus să ia în considerare un scenariu de demilitarizare, unde zona ar fi desemnată "zonă economică liberă", dar ar rămâne oficial parte a Ucrainei. Moscova, însă, a clarificat că acest lucru nu este suficient. Consilierul lui Putin, Yury Ushakov, a reiterat poziția Kremlinului, afirmând că "nu se poate aștepta o soluționare pe termen lung fără rezolvarea problemei teritoriale".
Miercuri, secretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut impasul, subliniind că "este încă un obstacol pe care trebuie să îl depășim". Această situație complicată face ca soluționarea problemei teritoriale să fie esențială pentru progresul negocierilor.
O altă diferență semnificativă se leagă de cine ar trebui să administreze centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care se află aproape de linia frontului și este în prezent sub controlul Rusiei. Zelenski dorește ca centrala să fie controlată în comun de Ucraina și SUA, în timp ce Moscova insistă să participe la orice acord. Kremlinul propune să împartă controlul asupra centralei cu Washingtonul sau, eventual, cu Kievul.
Problema garanțiilor de securitate blochează, de asemenea, negocierile. Acestea implică sprijinul promis Ucrainei din partea altor țări în cazul unei noi invazii rusești. La începutul acestei luni, Marea Britanie și Franța au convenit să trimită trupe în Ucraina odată ce se va ajunge la un acord. Witkoff a salutat acest plan de securitate ca fiind "cel mai puternic pe care l-a văzut cineva vreodată", însă a lăsat neclare detaliile privind măsura în care SUA ar interveni în apărarea Ucrainei.
Conform Financial Times, administrația Trump a condiționat garanțiile de securitate postbelice de renunțarea Ucrainei la Donbas, afirmație negată de Casa Albă. De asemenea, planul în 20 de puncte propus de SUA prevede aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027, care include o prevedere pentru apărarea reciprocă în caz de invazie.
Moscova, pe de altă parte, insistă că nu va accepta prezența trupelor din țările NATO în Ucraina și cere propriile "garanții de securitate". Kremlinul vrea eliminarea definitivă a problemei aderării Ucrainei la NATO și solicită reducerea efectivului armatei ucrainene la 600.000 de soldați, față de aproximativ 800.000 în prezent, plus un drept de veto asupra oricăror decizii viitoare privind apărarea Ucrainei.
Pentru ucrainenii obișnuiți, cea mai urgentă preocupare rămâne încetarea focului. Kievul dorește o încetare imediată a ostilităților, în timp ce Moscova insistă că un acord trebuie să fie încheiat înainte de a lua în considerare o pauză în luptă. "Rusia va continua să urmărească în mod consecvent obiectivele operațiunii militare speciale", a declarat Ushakov, referindu-se la război.
Rachetele rusești continuă să lovească Ucraina zilnic, provocând paralizarea rețelei electrice și lăsând sute de mii de oameni în întuneric și în temperaturi sub zero grade. Miercuri, Zelenski a acuzat Moscova de "terorism", după ce o dronă rusă a lovit un tren de pasageri, ucigând cinci persoane.
Analiștii subliniază o diferență crucială între cele două părți: Ucraina dă dovadă de disponibilitate pentru compromis, în timp ce Rusia se limitează la mișcări de formă, rămânând fidelă obiectivului său de a subjuga Ucraina. "Putin a devenit obsedat de acest război și de nevoia sa urgentă de a distruge Ucraina", a declarat Tatiana Stanovaya, fondatoarea R.Politik. Aceasta consideră că insistența Rusiei de a obține tot Donbasul este doar o tactică de amânare.
"Este un fel de joc din partea Rusiei, în care aceștia sunt de acord să discute despre un presupus acord de pace, în timp ce au în vedere cu totul altceva", a spus ea. Nu este clar dacă Zelenski va putea impune un acord de renunțare la Donbas prin procesul politic, dar președintele ucrainean a lansat ideea organizării unui referendum sau chiar a unor alegeri naționale, insistând că mai întâi trebuie să se ajungă la un armistițiu.
Sondajele arată că ucrainenii sunt dispuși să accepte un acord echitabil, dar au puțină încredere în negocierile conduse de SUA. "Zelenski vrea să rămână în istorie ca președintele care a salvat Ucraina", a afirmat analistul politic Volodimir Fesenko.
"Nu ca cel care a pierdut războiul".