Controverse privind biodiversitatea
Greenpeace România a transmis, într-o postare pe Facebook, că ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, încalcă legea și trădează interesul public major. Reacția vine după ce Ministerul Mediului a înaintat, în data de 27 ianuarie 2026, un proiect de Ordonanță care reglementează zonele prioritare pentru biodiversitate, un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). "Schimbăm paradigma complet față de cum au fost făcute lucrurile până acum", a declarat Buzoianu, subliniind importanța protejării resurselor naționale în colaborare cu comunitățile locale.
În cadrul declarației sale, ministra a menționat că neîndeplinirea jalonului ar atrage penalități financiare pentru statul român. "Da, avem un jalon de îndeplinit prin PNRR și da, ne dorim să protejăm comorile noastre naționale, dar nu împotriva comunităților locale, ci alături de ele", a mai transmis Buzoianu. Aceasta a evidențiat necesitatea de a respecta obligațiile internaționale și legale în ceea ce privește biodiversitatea.
Conform Greenpeace, declararea zonelor prioritare pentru biodiversitate este esențială pentru protejarea mediului și a bunăstării naționale în fața colapsului climatic. Activistii subliniază că desemnarea acestor zone se face strict pe criterii de biodiversitate, conform jalonului 13.2 din PNRR, și că aceasta trebuie să fie realizată în interes public de către autoritate. "Identificarea suprafețelor eligibile se face strict pe criterii de biodiversitate", afirmă Greenpeace.
În replică, organizația de mediu a criticat modalitatea prin care proiectul de ordonanță preconizează că zonele vor fi declarate doar cu acordul consiliilor locale și al proprietarilor. Aceștia susțin că lipsa unui sistem de compensații echitabil și funcțional va determina comunitățile locale să refuze includerea suprafețelor în zonele de strictă protecție. "Ministra Diana Buzoianu a încălcat cu bună știință legea atunci când a propus un proiect de ordonanță de urgență care limitează această desemnare", se arată în comunicatul Greenpeace.
Reprezentanții organizației reamintesc că, potrivit Constituției României, cetățenii au dreptul la un mediu sănătos, iar acest drept nu poate fi restrâns de interese private. De asemenea, ei menționează că, conform Codului Civil, dreptul de proprietate nu este absolut, obligând proprietarii să respecte sarcinile privind protecția mediului. Greenpeace subliniază că există o obligație legală pentru plata unei despăgubiri juste celor ale căror drepturi de proprietate sunt afectate.
"Avem toate indicațiile să credem că ministra se teme de obligația legală pentru plata unei despăgubiri juste și prealabile pentru proprietarii privați al căror drept de proprietate este afectat. Deși fondurile există la Administrația Fondului pentru Mediu, nu pare că există deschidere spre a le face disponibile", a declarat un reprezentant Greenpeace. Aceasta concluzie este susținută de faptul că atât Legea 57/2007 a ariilor protejate, cât și Codul Silvic nu prevăd nicio clauză care să necesite acordul proprietarilor pentru desemnarea zonelor protejate.
Criticile Greenpeace subliniază tensiunea dintre necesitatea de protejare a biodiversității și drepturile proprietarilor. Acest conflict de interese poate avea implicații semnificative asupra modului în care România își va gestiona resursele naturale pe viitor, în contextul angajamentelor internaționale asumate. În acest sens, este esențial ca Ministerul Mediului să găsească un echilibru între protecția mediului și respectarea drepturilor proprietarilor.
În concluzie, controversele generate de proiectul de ordonanță privind zonele prioritare pentru biodiversitate relevă provocările cu care se confruntă România în implementarea PNRR. Dialogul constructiv între autorități, organizațiile de mediu și comunitățile locale va fi crucial pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor naturale și pentru a respecta angajamentele internaționale.
Următoarele acțiuni ale Ministerului Mediului vor determina dacă se va reuși găsirea unui consens care să răspundă atât nevoilor de protecție a mediului, cât și drepturilor proprietarilor.