Decizia instanței de judecată
Curtea de Apel Bucureşti a respins, joi, 29 ianuarie 2026, acţiunea celor peste o sută de angajaţi ai Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) care au solicitat suspendarea actelor administrative legate de reorganizarea instituţiei. Judecătorii au decis că acţiunea este neîntemeiată, argumentând că nu există o calitate procesuală pasivă în cazul preşedintelui ANRE, George Niculescu. "Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă", a declarat instanţa. Decizia poate fi contestată prin recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Potrivit datelor oficiale, reorganizarea ANRE a fost aprobată la sfârşitul anului 2025, ca parte a reformelor asumate de Guvernul Bolojan. Aceasta prevede reducerea cu 30% a salariilor şi disponibilizări în rândul angajaţilor. Judecătorii au respins toate excepţiile invocate de angajaţii ANRE, inclusiv cele referitoare la lipsa de interes şi inadmisibilitate. "Respinge acţiunea, ca neîntemeiată", se arată în soluția instanței.
În contrast cu această decizie, Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză, la sfârşitul anului trecut, angajaţilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) care au contestat măsurile de reorganizare. Aceştia au reuşit să obţină suspendarea actelor administrative ce vizau concedieri şi reducerea veniturilor, decizie executorie, chiar dacă nu era definitivă. Această situaţie evidenţiază un precedent important în litigiile legate de reorganizările instituţiilor publice.
Preşedintele ANRE, George Niculescu, a declarat pentru Agerpres că decizia instanţei confirmă legalitatea reorganizării instituţiei. "Decizia Curţii de Apel de a respinge cererea angajaţilor cu privire la suspendarea reorganizării ne dă certitudinea că măsurile au fost aplicate în conformitate cu legea", a afirmat Niculescu. El a subliniat că toate actele privind reorganizarea au fost emise înainte de termenul-limită prevăzut de lege, respectiv 1 ianuarie 2026.
Această situaţie reflectă tensiunile existente în rândul angajaţilor din instituţiile publice, mai ales în contextul reformelor economice care vizează eficientizarea activităţii acestora. De asemenea, subliniază complexitatea procesului de reorganizare în sectorul public, unde angajările şi măsurile financiare sunt frecvent contestate de angajaţi.
În continuare, este de aşteptat ca angajaţii ANRE să conteste decizia instanţei, având în vedere că au la dispoziţie termenul legal de cinci zile. Acest proces de contestare va face parte dintr-o serie mai largă de litigii care reflectă modul în care reformele politice afectează angajaţii din sectorul public. De asemenea, se așteaptă ca deciziile viitoare ale instanțelor să aibă un impact asupra modului în care se desfășoară reformele în instituțiile publice din România.
În acest context, s-ar putea să asistăm la o intensificare a disputelor legale între angajaţi şi conducerea instituţiilor, în condiţiile în care măsurile de reorganizare sunt implementate în diferite sectoare. De exemplu, angajaţi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) contestă o hotărâre similară, iar rezultatul acestui litigiu va influenţa, fără îndoială, climatul de muncă din instituţiile publice. Aceste cazuri subliniază nevoia de a găsi un echilibru între eficienţa administrativă şi drepturile angajaţilor.
Rezultatul procesului ANRE, deşi favorabil instituţiei, va necesita o monitorizare constantă a reacţiilor angajaţilor şi a eventualelor măsuri legale pe care aceştia le vor intreprinde.
În concluzie, reformele în sectorul public continuă să fie un subiect de dezbatere intensă, iar instanţele rămân un arbitru important în acest proces.