Provocări în justiție
Marius Voineag, șeful Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a participat la un interviu inedit în podcastul avocatului Florentin Țucă, pe 26 ianuarie 2026, unde a discutat despre provocările întâmpinate în cei trei ani de când conduce instituția. "Prescripția este sancțiunea pentru pasivitatea statului. Atenție, nu este pentru pasivitatea justiției", a subliniat Voineag, aducând în discuție dificultățile cu care se confruntă procurorii în gestionarea cazurilor complexe.
Voineag a explicat că durata excesivă a proceselor poate duce la frustrări atât pentru procurori, cât și pentru victimele actelor de corupție. "Puneți-vă în pantofii unui procuror să vedeți ce înseamnă să muncești ani de zile pentru o cauză care se termină cu o prescripție", a declarat acesta. Potrivit unei analize a activității DNA, în ultimii trei ani, numărul dosarelor clasate din cauza prescripției a crescut semnificativ, ceea ce a generat un val de critici asupra sistemului judiciar.
Marius Voineag a mai subliniat că problematica prescripției a fost recunoscută de Curtea Constituțională a României (CCR), care a cerut intervenția legislativului pentru a modifica legislația în termen de 45 de zile. "Faptul că legislativul nu a intervenit timp de patru ani a dus la situații pe care nu le-am putut combate", a afirmat el. Aceasta a dus la o imagine publică afectată a DNA, dar și la situații legale complicate pentru procurori.
Avocatul Florentin Țucă a comentat că prescripția poate fi percepută nu doar ca un eșec al sistemului, ci și ca o "expresie a unei împăcări" între stat și cei acuzati. În acest context, Voineag a adus în discuție recentul dosar al firmei de avocatură Țucă, Zbârcea & Asociații, care a fost implicată în scandaluri de corupție și insolvență. În 2015, compania farmaceutică La Roche a acuzat firma de avocatură de majorarea onorariului de la 14.000 la 264.000 de euro, ceea ce a dus la o depreciere a șanselor de recuperare a datoriilor.
În decembrie 2022, DIICOT a clasat dosarul, invocând prescripția faptelor, dar a menținut sechestrul asupra conturilor firmei pentru recuperarea prejudiciului de aproape 33 de milioane de euro. Cererile de ridicare a sechestrelor au fost respinse pe 15 iulie 2025. Voineag a remarcat că, deși nu există acuzații penale actuale împotriva firmei de avocatură, au fost persistente discuții publice privind integritatea acesteia.
În timpul interviului, Voineag a făcut un bilanț al activității sale la conducerea DNA, evidențiind o creștere a vârstei medii de pensionare a procurorilor, de la 51 la 54,8 ani. "Oamenii au rămas în sistem pentru că se simt utili", a spus el, referindu-se la provocările de a menține personalul calificat în instituție. Totodată, acesta a subliniat că mulți dintre cei care aleg să iasă la pensie aleg o remunerație mai mare decât cea oferită de DNA.
În încheiere, Voineag a subliniat importanța discuțiilor despre durata proceselor și despre prescripție, afirmând că este esențial ca aceste subiecte să fie aduse în atenția opiniei publice. "Este o problemă complexă care trebuie discutată deschis", a concluzionat el, încurajând o reformă legislativă pentru a preveni viitoarele situații de acest gen.
Investigația Recorder „Justiție Capturată” a scos la iveală cazuri în care inculpați influenți au beneficiat de întârzierea proceselor până la intervenția prescripției, subliniind astfel nevoia de reformă în sistemul judiciar.
Recent, Nelu Iordache a fost eliberat pe 16 ianuarie 2026, după ce Curtea de Apel București i-a redus pedeapsa, un exemplu concret al problemelor persistente legate de prescripție în România.