Rambursări istorice în ianuarie
România se confruntă cu un an record în rambursarea datoriei publice: în 2026, statul trebuie să plătească 150 de miliarde de lei (aproximativ 30 de miliarde de euro), cea mai mare sumă până acum, pe fondul datoriei contractate pentru acoperirea deficitelor bugetare. Economiștii avertizează că volumul mare de refinanțări și dobânzile ridicate – 6,2% pe an, dublu față de 2021 – fac esențială disciplina fiscală, iar scadențele mari din ianuarie și următoarele luni testează capacitatea guvernului de a gestiona costul finanțării și stabilitatea macroeconomică.
Finanțele au de rambursat 127 de miliarde de lei către creditorii interni în acest an, în condițiile în care pe lângă obligațiunile emise către bănci și alți investitori instituționali vor ajunge la scadență și titluri retail de 32 de miliarde de lei, instrumente ce au fost căutate de populație în anii trecuți, pe fondul randamentelor mult mai ridicate față de depozitele bancare, arată Profit.ro.
Luna cu cele mai mari rambursări este ianuarie, cu peste 16 miliarde de lei în titluri și obligațiuni emise către investitorii instituționali – cele mai mari plăți în 28 ale lunii, miercuri, de circa 15 miliarde de lei. Alte vârfuri de plată mai sunt în aprilie, iunie și octombrie, de circa 2,5-3 miliarde de euro echivalent.
Necesarul de finanțare pentru acest an este estimat de Erste la 286 de miliarde de lei, pe un deficit de 6,4% din PIB, ceea ce înseamnă o emisiune netă de 136 de miliarde de lei. În 2025, deficitul cash a atins 7,7% din PIB sau 146 de miliarde de lei (față de 8,7% sau 152,5 miliarde de lei în 2024).
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,5 miliarde lei anul trecut, cu 14,2 miliarde lei sau circa 40% mai mari față de 2024, fiind printre cele mai ridicate din regiune ca pondere în PIB, doar în spatele Ungariei, care are însă o datorie publică mai mare. Au ajuns anul trecut la 2,6% din PIB, față de 2,1% în 2024 și circa 1% acum câțiva ani.
„Vedem loc suplimentar pentru compresia randamentului, cu condiția ca execuția fiscală să decurgă conform planului. Cu toate acestea, aceasta este o funcție a stabilității politice. În ciuda unor discuții inițiale, nu ne așteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilitate până când agențiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu strictețe la traiectoria consolidării fiscale”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
În concluzie, România se află într-un moment crucial, în care gestionarea datoriilor publice și a scadențelor va influența nu doar stabilitatea economică pe termen scurt, ci și încrederea investitorilor pe termen lung. Continuarea disciplinei fiscale și a reformelor structurale va fi esențială pentru a asigura o cale sustenabilă de dezvoltare.
Următoarele luni vor fi decisive în acest sens.