Amenințarea virusului Nipah
Reintroducerea controalelor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Autoritățile din mai multe țări asiatice au reintrodus măsuri de control sanitar în aeroporturi, similare celor din perioada pandemiei de COVID-19, după apariția unor cazuri ale virusului Nipah – o boală rară, dar extrem de letală, care provoacă inflamații severe ale creierului. Cel puțin cinci cazuri au fost confirmate în statul Bengalului de Vest din India. Virusul Nipah nu are tratament sau vaccin, iar rata de mortalitate poate ajunge până la 75%, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Nipah este un virus zoonotic, transmis de la animale la oameni – cel mai frecvent prin lilieci fructivori și porci – dar care se poate răspândi și de la om la om prin contact apropiat. Virusul a inspirat și filmul hollywoodian „Contagion”. Ca măsură de precauție, Nepal, Thailanda și Taiwan au intensificat controalele sanitare. În Thailanda, pasagerii care sosesc din Bengalul de Vest sunt verificați pe aeroporturile Suvarnabhumi, Don Mueang și Phuket. Persoanele care prezintă febră sau simptome compatibile cu infecția cu Nipah sunt transferate în centre de carantină, potrivit presei locale.
În Nepal, autoritățile au ridicat nivelul de alertă și au consolidat verificările medicale pe Aeroportul Internațional Tribhuvan din Kathmandu, precum și la principalele puncte de trecere a frontierei cu India. Cele cinci persoane infectate în Bengalul de Vest sunt cadre medicale care au lucrat într-un spital privat din orașul Barasat. Două asistente se află în stare critică, internate la terapie intensivă și în comă, conform oficialilor locali. Aproximativ 110 persoane care au intrat în contact cu pacienții au fost plasate în carantină.
OMS clasifică virusul Nipah drept un „agent patogen prioritar”, din cauza potențialului său pandemic. Anul trecut, Agenția pentru Securitate Sanitară din Regatul Unit (UKHSA) a inclus Nipah pe lista celor 24 de boli considerate amenințări majore pentru sănătatea publică în viitor. Virusul se răspândește în principal prin contact cu fluide corporale infectate, precum saliva sau urina lăsată pe fructe de lilieci purtători. Ulterior, transmiterea între oameni poate avea loc prin contact apropiat, inclusiv prin tuse sau strănut.
Boala poate provoca insuficiență respiratorie severă și encefalită acută (inflamația creierului), care în cazurile grave duce la convulsii și comă. Tratamentul este doar de susținere, concentrându-se pe gestionarea simptomelor, în lipsă de un medicament antiviral eficient. În perioada de incubație – între patru și 14 zile – înseamnă că importarea unui caz este considerată posibilă din punct de vedere teoretic.
India s-a confruntat cu mai multe focare de Nipah de la identificarea virusului în 2001. În Bengalul de Vest au existat focare în 2001 și 2007, iar statul Kerala din sudul țării a devenit un punct fierbinte în ultimii ani. În 2018, 17 din cele 19 cazuri confirmate au fost fatale. Virusul a fost identificat pentru prima dată în 1999, în Malaezia, în rândul crescătorilor de porci, și apare aproape anual în Bangladesh. Experții consideră că distrugerea habitatelor naturale și apropierea tot mai mare dintre animale și oameni contribuie la creșterea numărului de cazuri.
Simptomele inițiale sunt adesea nespecifice – febră, dureri de cap, oboseală, vărsături sau dureri în gât – ceea ce face dificilă detectarea timpurie a bolii, avertizează OMS. Virusul Nipah face parte din familia paramixovirusurilor, care include și agenți patogeni cunoscuți, precum virusul rujeolei.
Managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din București, Simin Aysel Florescu, afirmă că virusul Nipah nu reprezintă, în acest moment, ”un risc iminent” pentru România, dar că trebuie acordată atenție pacienților care au simptomatologie respiratorie și de tip neurologic și care revin din unele zone din Asia. Prof. dr. Florescu a explicat că nici muncitorii asiatici aflați în țară de mult timp nu reprezintă un risc în privința infecției cu acest virus.
”Organizația Mondială a Sănătății are o listă cu microorganisme, germeni care pot genera o epidemie masivă sau chiar o pandemie și, în afară de gripă, Covid și altele, și acest virus este pe listă de ceva timp și în medicina de călătorie există recomandarea, chiar dacă noi nu suntem zonă endemică, să fim cu atenția foarte sus la pacienții care vin din Asia cu simptomatologie sugestivă. Nu cred că există, în acest moment, un risc iminent în țară, dar trebuie să fim foarte atenți la tot ce înseamnă călători care se întorc din zona respectivă. E o boală acută, cu o perioadă de incubație de maxim două săptămâni, deci nu putem să suspectăm pe cineva care a venit, populație indigenă, dacă e de un an aici, că ar fi bolnav la momentul ăsta”, a explicat Simin Florescu, la Medika Tv, marți seară.
Ea a precizat că virusul Nipah este un ”virus cunoscut”, izolat pentru prima oară la finalul anilor 1990, fiind ținut sub control pe continentul asiatic, unde populația locală risca să se contamineze consumând seva de palmier în stare crudă, care putea fi contaminată cu acest virus de la lilieci. De atunci, virusul s-a diversificat și se poate transmite de la animale la om. Simptomatologia specifică infecției cu virusul Nipah este respiratorie și de tip neurologic, encefalitic, principalele manifestări fiind febra, mialgie, vărsături, însă semnalul principal de alarmă este returul pacientului din zona asiatică.
Simin Florescu a menționat că nu există vaccin pentru această boală, principalele măsuri de prevenire fiind cele legate de igiena primară, evitarea eventualelor focare, evitarea contactului cu animale sau cu secrețiile unui bolnav.
În primă fază, în spital, pacienții sunt izolați, iar personalul medical care intră în contact cu aceștia se protejează foarte bine.