Critici la adresa deficitului bugetar
Președintele Consiliului Național de Conducere (CNC) al AUR, senatorul Petrișor Peiu, a acuzat recent Guvernul condus de Bolojan că a prezentat date false referitoare la deficitul bugetar. Aceasta afirmație a fost făcută în contextul unei conferințe de presă susținute în București, pe 28 ianuarie 2026. "Guvernul ne prezintă un deficit pe numerar care nu reflectă realitatea economică a țării, iar contribuabilii merită să știe adevărul", a declarat Peiu.
Potrivit lui Peiu, deficitul bugetar din 2024, atunci când premier era Marcel Ciolacu, și cel din 2025 sunt prezentate într-o manieră care induce în eroare, fiind estimate la 9,3% din PIB pentru 2024 și 7,65% din PIB pentru 2025. "Guvernul exclude din calcule plățile pe care ar fi trebuit să le efectueze, dar nu le-a făcut, iar aceste întârzieri vor avea consecințe grave asupra economiei României", a adăugat senatorul.
În sprijinul afirmațiilor sale, Peiu a menționat că Guvernul are o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei către furnizorii de gaze și electricitate, ca urmare a schemei de plafonare și compensare. De asemenea, a adus în discuție întârzierea plăților pentru concediile medicale, care se fac cu doi ani întârziere. Acesta a subliniat că deficitul bugetar real a devenit cunoscut abia în martie 2025, prin intermediul Comisiei Europene.
"Dacă ne uităm la veniturile curente și cheltuielile curente, observăm o creștere alarmantă a deficitului, care ajunge la 160 de miliarde de lei", a declarat Peiu. Conform datelor oficiale, veniturile curente pentru 2025 au fost estimate la 585 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de 10,3% față de 2024. În schimb, cheltuielile curente au crescut cu 12% și au ajuns la 745 de miliarde de lei.
Peiu a explicat că veniturile bugetului sunt compuse din impozite, TVA, accize, contribuții și fonduri europene. În 2025, România a beneficiat de un total de 75 de miliarde de lei din fonduri europene, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024. Cu toate acestea, senatorul a subliniat că acest influx de fonduri nu a fost suficient pentru a acoperi cheltuielile curente.
"În 2025, cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 12%, iar cheltuielile cu dobânzile au atins un nivel alarmant, cu 51 de miliarde de lei. Estimările pentru 2026 sugerează că acestea vor ajunge la 60 de miliarde de lei", a afirmat Peiu. El a adăugat că, deși veniturile din impozitele directe au crescut, măsurile de creștere a TVA-ului și accizelor au dus la inhibarea consumului.
Peiu a concluzionat că, în absența unor reforme semnificative și a unei gestionări responsabile a resurselor, România ar putea fi pe marginea colapsului economic. "Dacă mâine se reduc încasările de la UE, statul român va fi în colaps, fără nicio șansă de ieșire", a precizat senatorul AUR.
Această situație ridică semne de întrebare asupra sustenabilității politicilor fiscale actuale și a capacității Guvernului de a asigura o stabilitate economică reală pentru România.
Rămâne de văzut cum va răspunde Executivul acestor acuzații și ce măsuri va implementa pentru a răspunde provocărilor economice actuale.