Execuții legate de proteste recente
Iranul executat reprezintă subiectul principal al acestui articol. Hamidreza Sabet Esmailpour, condamnat pentru transmiterea de informații unui agent al Mossad-ului, serviciul de informații externe israelian, a fost spânzurat în zori, potrivit agenției de știri Mizan, citată de Le Figaro. Această execuție a avut loc în contextul unei intensificări a tensiunilor între Iran și Israel, tensiuni care s-au amplificat în urma războiului de douăsprezece zile din iunie 2025. "Acesta este un exemplu clar al modul în care regimul iranian își exercită puterea prin frică și represalii", a declarat un expert în drepturile omului, care a dorit să rămână anonim.
Agenția Mizan susține că Hamidreza a transferat documente clasificate, înregistrări și informații, achiziționând echipamente și transferând vehicule încărcate cu explozibili pentru a ajuta Israelul să "saboteze infrastructura (...) a Ministerului Apărării". Această acuzație reflectă paranoia regimului iranian cu privire la activitățile externe care ar putea submina siguranța națională.
Un alt bărbat a fost executat pe aceleași motive pe 7 ianuarie, ceea ce a dus la un total de doisprezece persoane spânzurate sub acuzații similare de la începutul anului 2025, conform unor grupuri pentru drepturile omului. Organizațiile internaționale de apărare a drepturilor omului, precum Amnesty International, au condamnat aceste execuții, afirmând că ele sunt o formă de represalii împotriva oricărei forme de opoziție.
În plus, se teme că protestatarii arestați luna aceasta în timpul demonstrațiilor din Iran vor fi și ei executați. Regimul iranian a sugerat că unii dintre aceștia ar putea fi condamnați la moarte, dar nu a făcut nicio legătură directă între aceste execuții și protestele recente. Activistul pentru drepturile omului, Homa Hoodfar, a declarat că "executarea protestatarilor este o strategie de intimidare destinată să descurajeze disidența și să mențină controlul".
Iranul, care nu recunoaște Israelul, a acuzat de mult timp această țară de sabotarea instalațiilor sale nucleare și de asasinarea oamenilor de știință. Recent, Mossad-ul a cerut protestatarilor, prin intermediul rețelei de socializare X, să își intensifice mobilizarea, declarând că este prezent alături de ei "la fața locului". "Aceste declarații demonstrează că Israelul își continuă operațiunile în Iran, provocând astfel o reacție extrem de dură din partea autorităților", a adăugat Hoodfar.
Iranul se află pe locul al doilea, cu cel mai mare număr de condamnări la moarte după China. Cel puțin 1.500 de persoane au fost spânzurate anul trecut, potrivit ONG-ului Iran Human Rights (IHR). Conform raportului acestuia, majoritatea execuțiilor sunt efectuate pentru acuzații de crime legate de droguri, dar și pentru activități politice sau religioase considerate subversive.
Apărătorii drepturilor omului se tem de mult timp că persoanele nevinovate sunt executate pe baza mărturisirilor obținute sub tortură. "Este esențial ca comunitatea internațională să acționeze și să ceară o anchetă independentă privind aceste execuții", a subliniat un alt expert în drepturile omului, Ali Reza Nasr, de la Universitatea din Teheran. "Fără presiune internațională, Iranul va continua să ignore normele internaționale și să execute oameni fără un proces corect".
În concluzie, execuțiile recente din Iran evidențiază o tendință alarmantă de represiune a disidenței și o utilizare a pedepsei cu moartea ca instrument de control social. Este imperativ ca organizațiile internaționale și statele să se mobilizeze pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor iranieni și pentru a preveni alte execuții arbitrare.
Următoarele zile ar putea fi cruciale pentru soarta protestatarilor arestați, iar comunitatea internațională trebuie să rămână vigilentă și activă în sprijinul lor.