Proiect strategic de alimentare
Complexul Hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana a primit astăzi undă verde, fiind aprobată emiterea acordului de mediu pentru proiectul hidrocentralei, care vizează finalizarea lucrărilor și punerea în siguranță a barajului Vâja, a anunțat ministrul mediului, Diana Buzoianu.
„Nu s-au făcut compromisuri, ci s-au ales soluții tehnice corecte, cu impact minim asupra mediului. Mă bucur că decizia a fost luată în unanimitate, cu acordul tuturor instituțiilor implicate”, a declarat ministrul într-o postare publicată pe Facebook.
Potrivit acesteia, lucrările vor face barajul mai sigur, vor crește producția de energie electrică și vor proteja localitățile din aval în caz de viituri, în timp ce soluțiile alese protejează râul Tismana și ecosistemele acvatice.
Ministrul a subliniat că proiectul include măsuri clare de prevenire, reducere și monitorizare a impactului asupra mediului, atât pentru perioada de execuție a lucrărilor, cât și pentru faza de operare a amenajării.
„Procedura de acordare a acordului de mediu a fost transparentă, bazată pe studii de specialitate și pe consultarea publicului”, a scris Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu a atras atenția asupra dezinformărilor care circulă în jurul hidrocentralelor și care fac parte adesea dintr-un „război informațional”.
„Cu toții ne dorim energie mai ieftină și sigură, dar asta nu se opune și misiunii de a proteja resursele naturale limitate pe care le avem. Dezvoltarea energetică și protecția mediului pot merge împreună când proiectele sunt făcute legal, transparent și responsabil”, a mai transmis ministrul mediului.
Potrivit celor mai recente date furnizate de Hidroelectrica, lucrările la complexul hidrotehnic și energetic Cerna–Motru–Tismana sunt finalizate în proporție de 90%, notează Profit.
Hidroelectrica, cea mai mare companie energetică din România, deține în prezent 188 de capacități hidro și o centrală eoliană, cu o putere totală de 6.480,403 MW, acoperind astfel peste jumătate din necesarul de energie al țării.
Printre cele mai mari hidrocentrale din România se numără Porțile de Fier I (1.166,4 MW), Lotru-Ciunget (510 MW), Retezat (335 MW), Porțile de Fier II (251,2 MW), Vidraru (220 MW), Mărișelu (220 MW) și „Dimitrie Leonida” (210 MW).
Proiectul hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana, Etapa a II-a, a fost deblocat după ce Comisia de Analiză Tehnică din cadrul Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor a emis acordul de mediu. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că investiţia, operată de Hidroelectrica, va aduce anual în Sistemul Energetic Naţional 13,6 GWh de energie curată şi stabilă, cantitate suficientă pentru alimentarea a peste 5.000 de gospodării din România timp de un an.
Proiectul are o capacitate de producţie de 10 MW şi era realizat în proporţie de aproximativ 90%.
„Am deblocat proiectul hidroenergetic de la Cerna–Motru–Tismana. Vom putea relua implementarea şi, cel mai important, vom aduce în Sistemul Energetic Naţional 13,6 GWh de energie curată şi stabilă în fiecare an, pe baza unei capacităţi de producţie de 10 MW”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook.
Ministrul a precizat că hidrocentrala Cerna–Motru–Tismana, Etapa a II-a, era realizată în proporţie de aproximativ 90%, iar avizul de mediu permite nu doar reluarea unei investiţii strategice aflate într-un stadiu avansat, ci şi finalizarea Barajului Vîja şi a lucrărilor definitive de evacuare a viiturilor, considerate esenţiale pentru siguranţa hidrotehnică, protecţia populaţiei din aval şi operarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii energetice critice.
„Aceasta este unul dintre cele şapte proiecte hidroenergetice executate deja în proporţie de peste 70% şi întrerupte, adesea cu rea-credinţă, de blocaje birocratice sau juridice. În sfârşit, mergem mai departe cu implementarea acestui proiect major, pentru că România are nevoie de proiecte finalizate, nu de investiţii ţinute pe loc”, a mai declarat ministrul Energiei.
Decizia de emitere a acordului de mediu pentru proiectul hidroenergetic Cerna–Motru–Tismana (Etapa a II-a) a fost luată luni, 26 ianuarie, de Comisia de Analiză Tehnică a Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor.
În octombrie 2025, ministrul Energiei afirma că România face un pas important spre independenţa energetică odată cu adoptarea proiectului de lege care deblochează investiţiile hidroenergetice strategice, subliniind că, prin această lege, vor fi repornite lucrările la şapte hidrocentrale strategice, care vor adăuga în total 214 MW de energie în sistemul naţional.