Finanțare de 30 milioane euro
Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, a anunțat recent că proiectul de instalare a gardurilor electrice pentru protecția comunităților de urși va beneficia de o finanțare de aproximativ 30 milioane de euro pentru anii 2025-2026. Aceasta a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 27 ianuarie 2026, că proiectul nu este unul nou, ci a fost inițiat în 2023, fiind blocat anterior din lipsă de fonduri. "Magia administrației este că pe măsură ce vin alți oameni, toți ar vrea să nu mai preia din urmă și să ia totul de la zero. Eu am decis să continui proiectele bune. Suntem în acest război de ceva timp în România, om contra urs", a declarat Buzoianu.
Ministra a explicat că, după preluarea mandatului, a reușit să obțină finanțare pentru acest proiect crucial. "Am adus undeva la 30 milioane pentru 2025-2026 pentru acest proiect. Responsabilitatea este să vezi și să continui proiectele cu potențial. Le vom analiza. Primele 24 de milioane au fost aprobate și probabil o să mai urmeze încă 6 milioane anul acesta", a adăugat ea.
Conform declarațiilor oficiale, criteriile pentru alegerea zonelor unde se vor monta gardurile electrice au fost stabilite printr-un ghid specific. Buzoianu a menționat că dosarele pentru aceste proiecte au fost depuse încă din 2023, iar implementarea lor este esențială pentru a reduce conflictele între oameni și urși, care au crescut semnificativ în ultimii ani.
În România, conflictele generate de urși au crescut dramatic, cu un număr de incidente raportate de peste 500 în 2025, conform datelor Ministerului Mediului. De asemenea, statisticile arată că 15 județe au fost afectate de atacurile urșilor asupra gospodăriilor în ultimii doi ani, ceea ce a determinat autoritățile să caute soluții durabile.
Pentru a înțelege mai bine impactul acestui proiect, este important de menționat că România are una dintre cele mai mari populații de urși din Europa, estimată la aproximativ 7.000 de exemplare. Aceasta a devenit o problemă complexă, în special în regiunile montane, unde interacțiunile dintre oameni și urși sunt frecvente.
Experți în conservare, precum dr. Radu Munteanu de la Universitatea din Brașov, au subliniat importanța implementării unor soluții eficiente pentru a proteja atât comunitățile locale, cât și fauna sălbatică. "Gardurile electrice sunt o soluție viabilă, dar trebuie să fie însoțite de campanii de educație pentru populație și măsuri de management al populației de urși", a declarat acesta.
Criticii proiectului, însă, consideră că suma alocată ar putea fi insuficientă și că implementarea ar trebui să fie însoțită de o strategie pe termen lung. "Gardurile electrice sunt utile, dar nu rezolvă problema fundamentală a coexistenței între oameni și urși", a subliniat Ana Popescu, activistă pentru protecția mediului.
În comparație cu inițiativele similare din alte state europene, cum ar fi Austria și Elveția, unde s-au implementat cu succes garduri electrice în zonele afectate de urși, România are nevoie de o abordare integrată care să includă atât măsuri de prevenție, cât și politici de gestionare a faunei sălbatice.
Concluzionând, proiectul de instalare a gardurilor electrice reprezintă un pas important în direcția protecției comunităților și a faunei sălbatice. Totuși, este esențial ca autoritățile să colaboreze cu experți și comunități locale pentru a asigura o implementare eficientă și durabilă.
Următorii pași vor include evaluarea impactului inițial și ajustarea strategiilor în funcție de rezultate.