Calendar ortodox, 28 ianuarie. Efrem Sirianul

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Pe 28 ianuarie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Efrem Sirianul, un important teolog și orator din secolul IV. Activitatea sa a influențat profund creștinismul timpuriu, iar scrierile sale continuă să fie studiate și apreciate.

EN

Brief

On January 28, the Orthodox Church commemorates Saint Ephrem the Syrian, a prominent theologian and orator from the 4th century. His contributions have significantly influenced early Christianity, and his writings remain studied and appreciated today.

Calendar ortodox, 28 ianuarie. Efrem Sirianul
Sursa foto: evz.ro

Un sfânt al cuvântului

Un excepțional orator, Sfântul Efrem Sirianul s-a născut la începutul secolului al IV-lea și este pomenit în Calendarul Ortodox la data de 28 ianuarie. Potrivit crestinortodox.ro, ziua de 28 ianuarie este marcată de pomenirea unui sfânt care și-a petrecut toată viața în cumpătare și credință. Sfântul Efrem Sirianul, sau Sirul, așa cum mai este cunoscut, s-a născut în cetatea Nisibe din Mesopotamia în jurul anului 306. Tatăl său era un preot păgân, iar mama sa era creștină. Atunci când a aflat că Efrem a devenit și el creștin, l-a dat afară din casă.

Efrem s-a așezat în ascultarea episcopului cetății Iacob și în această perioadă și-a desăvârșit studiile de teologie. A fost apoi hirotonit diacon. Conform cercetătorilor, a predicat și a scris neîncetat, bucurându-se de un dar aparte al cuvântului, o sensibilitate deosebită prin care reușea să așeze textele evanghelice în lumină. Această abilitate l-a făcut foarte apreciat ca orator, fiind considerat un model de inspirație pentru mulți.

Atunci când a trebuit să se exprime cu privire la erezia ariană, a fost un foarte ferm apărător al ortodoxiei niceene, așa cum a fost ea definită la cel dintâi sinod ecumenic. Fermitatea aceasta este motivul pentru care unii cercetători consideră că Sfântul Efrem l-a însoțit pe episcopul Iacob la Sinod. După moartea lui Iacob, Efrem a fost nevoit să fugă pentru a nu fi hirotonit episcop, rămânând diacon și continuând să slujească și să predice cuvântul lui Dumnezeu cu dedicație.

În anul 367, invazia persană l-a forțat să-și abandoneze cetatea natală și să se mute la Edessa, loc în care a avut o contribuție importantă în fondarea unei celebre școli de teologie. Activitatea pastorală pe care Sfântul Efrem a desfășurat-o a fost dublată de o viață spirituală contemplativă caracteristică monahismului. De altfel, există surse care sugerează faptul că Sfântul Efrem ar fi îmbrățișat voturile monastice, îmbinând în viața sa slujirea datorată aproapelui cu nevoința continuă a curățirii sinelui.

Tradiția Bisericii a păstrat amintirea unei vizite în Capadocia, unde slujea Sfântul Vasile cel Mare, care l-a recunoscut pe Efrem. De asemenea, se pare că Sfântul Efrem a făcut o călătorie în Egipt, unde a cercetat părinții pustiei pentru sfat și binecuvântare. Sfântul Efrem ne-a lăsat numeroase scrieri teologice, predici și imne care s-au păstrat până astăzi.

Lectura acestora, pe lângă folosul duhovnicesc deosebit pe care ni-l aduce, descoperă sensibilitatea și profunzimea unui sfânt părinte al Orientului.