Scamatorii la Ministerul Energiei
Analistul economic Adrian Negrescu trage un semnal de alarmă cu privire la modul în care sunt gestionate fondurile europene destinate sectorului energetic. Acesta acuză faptul că, în loc să ajungă la firmele beneficiare pentru investiții, sumele uriașe primite de la Bruxelles ar fi fost blocate în bănci pentru a genera profit instituțional.
„România, încă o poveste de noaptea minții. Dacă am înțeles corect din relatările din presă, Ministerul Energiei, în loc să plătească beneficiarii proiectelor europene, a transformat banii primiți de la UE în lei și i-a pus la bancă să facă dobândă”, a scris pe Facebook, marți seară, 27 ianuarie, Adrian Negrescu. Această manevră ar fi generat un venit neașteptat pentru instituție, însă cu prețul întârzierii proiectelor vitale: „Ar fi câștigat astfel 120 de milioane de euro”, subliniază analistul.
În timp ce ministerul ar contabiliza profituri din dobânzi, economia reală suferă. Firmele care au câștigat proiecte pe Fondul pentru Modernizare sau PNRR se confruntă cu întârzieri cronice la decontare, riscând insolvența sau abandonarea investițiilor, mai spune Negrescu. „Dacă e să luăm în calcul cât de greu vin finanțările europene la firmele beneficiare, este posibil ca această suveică cu iz inflaționist să fie aplicată, cu succes, și în alte ministere”, avertizează analistul economic.
Analistul consideră că tăcerea autorităților nu mai este o opțiune și solicită explicații oficiale de la vârful Ministerului Energiei pentru a clarifica dacă fondurile europene sunt folosite ca instrumente de speculă bancară în loc de motor pentru dezvoltare. „Cred că dl. Ivan, Ministrul Energiei, trebuie să iasă public să explice această scamăaorie financiară”, a conchis analistul în mesajul său.
În decembrie 2024, Ministerul Energiei a transformat 1,7 miliarde de euro din fonduri europene în lei și i-a plasat în depozite la CEC Bank, în loc să îi distribuie firmelor beneficiare. În 2025, instituția a încasat peste 609 milioane de lei (aproximativ 120 de milioane de euro) doar din dobânzi, profitând de o rată de peste 7%. Surse guvernamentale au confirmat pentru Hotnews că plățile către firme au fost întârziate sau blocate intenționat pentru a menține banii în bănci și a maximiza câștigurile statului.
Manevra a fost posibilă printr-o Ordonanță de Urgență emisă de Guvernul Ciolacu la finalul anului 2024. Astfel, în timp ce ministerul făcea profit, firmele care au realizat investiții au fost lăsate fără lichidități, fiind forțate să se împrumute sau să oprească proiectele. Analistul economic Adrian Negrescu lansează acuzații dure după dezvăluirile din presă privind modul în care Ministerul Energiei a gestionat fonduri europene încasate la finalul anului 2024. Potrivit acestuia, România asistă la „încă o poveste de noaptea minții”, în care banii destinați investițiilor ar fi fost transformați într-o sursă de profit financiar, în timp ce beneficiarii așteptau plățile.
Contextul este oferit de o investigație amplă publicată de HotNews, care arată că, prin OUG 138/2024, Guvernul a permis instituțiilor statului să transforme fonduri europene în lei și să le plaseze în depozite bancare pentru a obține dobânzi. Actul normativ introduce o prevedere-cheie: aceste operațiuni sunt considerate „decizii de oportunitate” și nu pot face obiectul controlului altor autorități, precum Curtea de Conturi. Până la finalul lui 2024, o astfel de practică nu era posibilă, fondurile europene fiind gestionate exclusiv prin Trezoreria Statului, cu destinație clară către beneficiari.
În urma solicitărilor HotNews, Ministerul Energiei a confirmat că, în decembrie 2024, a plasat în depozite bancare aproximativ 8,48 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,7 miliarde de euro, bani proveniți din Fondul pentru Modernizare, finanțat prin Banca Europeană de Investiții. Rezultatul: în anul 2025, instituția a obținut dobânzi de peste 609 milioane de lei, adică aproximativ 121 de milioane de euro, cu o rată de peste 7%. Sumele au fost plasate la CEC Bank, potrivit răspunsurilor oficiale.
Deși Ministerul Energiei susține că nu au existat blocaje sau întârzieri în plata proiectelor și că fondurile au fost cerute „în fiecare ciclu de plată” astfel încât investițiile să continue, surse guvernamentale citate de HotNews afirmă contrariul. Potrivit acestora, pentru a obține dobânzi mai mari, unele plăți către beneficiari ar fi fost întârziate sau amânate. Adrian Negrescu avertizează că mecanismul ar putea fi aplicat și în alte ministere: „Dacă e să luăm în calcul cât de greu vin finanțările europene la firmele beneficiare, este posibil ca aceasta suveică cu iz inflaționist să fie aplicată, cu succes, și în alte ministere”.
OUG 138/2024 mai prevede explicit că aceste operațiuni financiare nu pot fi supuse controlului altor autorități, fiind lăsate exclusiv la latitudinea ordonatorilor de credite și realizate inclusiv „la solicitarea Ministerului Finanțelor”. O lună mai târziu, Guvernul a discutat modificarea unei prevederi legate de aprobarea operațiunilor în companiile de stat, dar a renunțat la schimbare.
Pentru analistul economic, situația ridică semne serioase de întrebare privind prioritățile statului. „Cred că dl. Ivan, ministrul Energiei trebuie să iasă public și să explice această scamatorie financiară”, spune Negrescu, sugerând că profitul din dobânzi nu poate justifica întârzierile într-o economie care depinde de absorbția fondurilor europene.
Potrivit Ministerului Energiei, sumele obținute din dobânzi nu au fost încă folosite și se află la dispoziția instituției, urmând să fie direcționate către cheltuieli administrative și pregătirea unor proiecte viitoare. Criticii spun însă că adevărata miză rămâne dacă această „optimizare financiară” a fost făcută în detrimentul investițiilor reale și al economiei productive.
În lipsa unui răspuns oficial din partea Guvernului și a Ministerului Finanțelor, subiectul riscă să devină unul dintre cele mai controversate episoade de gestionare a fondurilor europene din ultimii ani.