Decizie controversată a lui Trump
Statele Unite s-au retras oficial, pentru a doua oară, din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, o acțiune care întărește politica „America First” a președintelui Donald Trump și care a provocat reacții critice puternice din partea organizațiilor de mediu și a comunității internaționale. Potrivit publicației The Independent, SUA devin astfel singura țară din lume care a ratificat Acordul de la Paris și apoi s-a retras efectiv din acesta, de două ori. În acest sens, America se alătură unor state precum Iran, Libia și Yemen, care nu au ratificat pactul climatic. Trump a mai retras Statele Unite din Acordul de la Paris în timpul primului său mandat, anunțând în iunie 2017 că dorește să se retragă din cauza caracterului „nedrept” al acordului pentru economia americană. Retragerea a devenit efectivă pe 4 noiembrie 2020, după ce procedura de notificare către ONU s-a încheiat conform reglementărilor acordului. Ulterior, sub administrația președintelui Joe Biden, Statele Unite s-au reînscris în Acordul de la Paris pe 19 februarie 2021. Decizia actuală a lui Trump marchează astfel a doua retragere formală a SUA din acest tratat internațional, un caz fără precedent în istoria Acordului de la Paris.
Acordul de la Paris reprezintă nucleul angajamentului internațional de a combate schimbările climatice, obligând națiunile semnatare să depună eforturi pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C și să o mențină „cu mult sub” 2°C față de nivelurile preindustriale. Scopul acestui acord este de a reduce impactul sever al schimbărilor climatice asupra populațiilor din întreaga lume, având în vedere că Statele Unite se numără printre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră. Retragerea din Acordul de la Paris a generat critici dure din partea organizațiilor de mediu, a apărătorilor drepturilor omului și a oponenților politici ai lui Trump. „Retragerea SUA din Acordul de la Paris stabilește un precedent îngrijorător, care riscă să declanșeze o cursă spre cel mai jos nivel al ambiției climatice și, alături de retragerea din alte pacte majore, urmărește să destructureze sistemul global de cooperare în domeniul climei”, a declarat Marta Schaaf, directoarea programului pentru climă al organizației Amnesty International.
Marta Schaaf a subliniat că, deși există mai mulți actori care contestă politicile climatice, decizia SUA ca superputere influentă provoacă un prejudiciu deosebit și amenință să anuleze mai mult de un deceniu de progrese globale în domeniul climatului. De asemenea, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump, a declarat că statul pe care îl conduce nu se va retrage din acest acord. „În timp ce dezastrele climatice costă americanii trilioane de dolari, răspunsul lui Trump este să fluture steagul alb. California nu se va retrage. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri din întreaga lume pentru a reduce poluarea, a crea locuri de muncă și a conduce economia energiei curate”, a transmis acesta.
Decizia lui Trump nu schimbă faptul că sursele regenerabile de energie au reprezentat peste 90% din noile capacități de producție de energie în 2025, în timp ce China rămâne lider mondial în acest sector. Totuși, retragerea SUA va complica eforturile internaționale de a menține creșterea temperaturilor globale sub pragurile critice de 1,5°C sau 2°C. Recent, Statele Unite au anunțat și retragerea din Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), sub egida căreia a fost creat Acordul de la Paris. Aceste decizii scot SUA din principalele structuri internaționale destinate combaterii crizei climatice și reduc sprijinul pentru statele cele mai vulnerabile la efectele încălzirii globale și ale fenomenelor meteorologice extreme.
De asemenea, în urmă cu câteva luni, SUA au părăsit și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), o hotărâre despre care instituția a avertizat că va face „atât Statele Unite, cât și lumea mai puțin sigure”.