Diferențe între votanți
Românii din diaspora percep în mod diferit modul în care evoluează țara, în funcție de locul lor de origine sau de nivelul educației, însă toți au în comun ostilitatea față de clasa politică pe care o consideră o clasă socială distinctă, preocupată doar de binele ei. Concluzia a fost trasă în urma unui studiu IRES, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer. "Diaspora neascultată", o cercetare calitativă realizată de sociologul Barbu Mateescu, arată că aspirațiile diasporei pentru reforma statului și a clasei politice rămân neîndeplinite, românii indicând corupția, funcționarea proastă a sistemelor de sănătate și educație sau clientelismul/nepotismul ca motive de nemulțumire.
Cercetarea a fost realizată prin nouă focus grupuri cu români din Austria, Franța, Italia, Marea Britanie și Spania, împărțiți în funcție de țara în care s-au stabilit și de opțiunea politică la turul II al alegerilor prezidențiale (Nicușor Dan sau George Simion). S-a evitat includerea în același focus grup a votanților ambilor candidați, astfel încât eventualele dispute să nu afecteze acuratețea studiului. Concluziile cercetării IRES au fost formulate de către Barbu Mateescu.
O primă concluzie este că identitatea politică a românilor din diaspora nu este legată neapărat de nivelul educației formale, ci mai mult de nivelul perceput al integrării în societățile în care trăiesc. Acest nivel este mai mare în cazul votanților lui Nicușor Dan. "Într-o măsură semnificativă, votanții lui George Simion se simt 'condamnați' (la a trăi în afara țării), relația lor emoțională cu România și chiar auto-identificarea cu populația din țară fiind semnificativ mai puternice", a constatat sociologul Barbu Mateescu.
O altă linie de demarcație între românii din străinătate este dată de modul în care percep regiunea din România de unde au plecat sau pe care o vizitează. "Românii ce provin din marile orașe consideră că România este în dezvoltare, că locurile de muncă sunt numeroase și bine plătite, iar progresul este major", susține Mateescu.
Cei ce provin din localități mai mici, în special din Vechiul Regat, consideră că România rămâne subdezvoltată și în profundă erodare. "Aceste percepții le oglindesc pe cele din interiorul țării și ajută la definirea opțiunilor de vot, unii români din diaspora dorind o schimbare radicală ( = votul pentru Georgescu/Simion) iar alții opunându-se", se arată în concluziile studiului.
Cei unește însă pe toți românii din străinătate, indiferent de cum au votat la alegerile prezidențiale, este atitudinea față de clasa politică. "Antipatia față de politicieni este puternică. Percepția că ei reprezintă o clasă socială aparte, cu privilegii la care cetățenii obișnuiți nu au acces, arată potențialul populismului în viitor", crede Barbu Mateescu.
"Diaspora care a votat George Simion este definită de suferință: dezamăgire față de direcția în care merge țara, o evaluare critică a propriului statut și (deseori) nefericire față de traiul în străinătate. Pentru acești oameni nu există un orizont pozitiv, comunitatea locală din care provin (aproape întotdeauna una săracă) și națiunea părând a se îndrepta din rău spre mai rău. Acesta este contextul în care speranța în Călin Georgescu este în continuare la cote înalte, această speranță având rolul de a echilibra psihologic tristețea și pesimismul care sunt altfel dominante", se spune în concluziile studiului.
Pe de altă parte, se observă că votanții lui George Simion nu au o identitate conservatoare clară, axa ideologică centrală fiind etatismul redistribuționist cu puternice trăsături socialiste. "Teme sofisticate ideatic – precum limitarea drepturilor minorităților sexuale, războiul cultural dintre progresism și conservatorism sau redefinirea familiei pe coordonate non-tradiționale – au o importanță infinitezimală pentru votanții lui Simion, existând chiar o puternică antipatie la adresa BOR. Apariția unui partid de stânga care să-și asume apărarea intereselor părții mai sărace a României (și implicit și a diasporei muncitorești) ar avea un impact extrem de defavorabil asupra viitorului AUR", susține Barbu Mateescu.
Studiul arată că această percepție creează un teren fertil pentru discursuri populiste și pentru lideri care promit schimbări radicale. Pentru o parte dintre cei care l-au votat pe George Simion, alegerea a fost mai degrabă o reafirmare a susținerii pentru Călin Georgescu. Studiul arată că mulți dintre acești votanți trăiesc într-o stare de suferință emoțională: dezamăgiți de direcția în care merge România, nefericiți de viața lor în străinătate și fără un orizont pozitiv. Pentru ei, speranța într-un lider perceput ca salvator funcționează ca un mecanism psihologic de echilibrare a pesimismului.
O altă diferență majoră constatată de studiu ține de modul în care românii se raportează la țările în care trăiesc. Cei care l-au susținut pe Nicușor Dan par mai integrați, mai ancorați în realitățile sociale și profesionale ale statelor gazdă. În schimb, unii dintre votanții lui George Simion se simt "condamnați" la viața în diaspora, trăind cu un dor intens de România și cu o identificare emoțională puternică față de comunitățile din care provin.
"Diaspora care a votat George Simion este definită de suferință: dezamăgire față de direcția în care merge țara, o evaluare critică a propriului statut și (deseori) nefericire față de traiul în străinătate. Pentru acești oameni nu există un orizont pozitiv, comunitatea locală din care provin (aproape întotdeauna una săracă) și națiunea părând a se îndrepta din rău spre mai rău. Acesta este contextul în care speranța în Călin Georgescu este în continuare la cote înalte, această speranță având rolul de a echilibra psihologic tristețea și pesimismul care sunt altfel dominante", se arată în concluziile studiului.
Studiul subliniază și un alt aspect sensibil, legat de comunicarea statului român cu diaspora, în special în legătură cu anularea alegerilor din 2024, percepută ca fiind profund deficitară. "Comunicarea statului român, mai ales cu privire la motivele anulării alegerilor din 2024, poate fi caracterizată fără ezitări drept deficitară. Conexiunea GeorgescuRusia este complet absentă din mentalul votanților lui George Simion. Chiar și cei care au votat în turul doi pe Nicușor Dan nu sunt familiari cu existența unei asemenea legături", se mai arată în concluziile studiului.
În concluzie, într-o societate românească din ce în ce fragmentată, diaspora rămâne o voce puternică, dar adesea ignorată. Românii din diaspora își doresc reforme reale, transparente și profunde, vor un stat funcțional, servicii publice decente, o clasă politică responsabilă și o Românie în care să se poată întoarce cu demnitate.
Dar, la fel de clar, ei se simt neascultați.