Percepții asupra nivelului de trai
Românii relația reprezintă subiectul principal al acestui articol. Aproape 4 din 10 români cred că apartenența la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, însă o parte semnificativă dintre aceștia consideră că această limitare contribuie la creșterea nivelului de trai, arată datele BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, realizat în luna ianuarie 2026. Potrivit sondajului, 38,9% dintre respondenți consideră că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, în timp ce 37,7% cred că această limitare ajută la creșterea nivelului de trai. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a declarat: „Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere – securitate, stabilitate, acces – nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă.”
Sondajul evidențiază diferențe semnificative în percepția asupra limitării suveranității. Votanții PSD și AUR, bărbații, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație medie sunt mai predispuși să considere că apartenența la UE limitează suveranitatea națională. În contrast, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și cei cu educație superioară nu percep această limitare ca fiind semnificativă. De asemenea, 54,9% dintre români consideră că viața lor ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa, în timp ce 22,4% cred că ar fi mai bună.
Conform datelor, 69,1% dintre respondenți consideră că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul UE pentru a-și proteja interesele economice. Doar 11,2% cred că țara ar trebui să iasă din UE. „Preferința pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire, arată existența unui naționalism de negociere, nu de ruptură”, a adăugat Ștefureac.
Sondajul a fost realizat între 12 și 14 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația României cu vârsta de 18 ani și peste. Marja de eroare este de ±3%, la un grad de încredere de 95%. Datele reflectă o atitudine pragmatică a românilor față de apartenența la UE, care este percepută ca o sursă de stabilitate și securitate. „Avem o populație pro-europeană motivată prin calcul, nu prin convingere, ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu”, a conchis Ștefureac.
În concluzie, românii recunosc beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană, dar rămân sceptici în privința suveranității naționale. Aceste percepții vor influența discuțiile politice viitoare despre relația României cu UE și despre necesitatea de a proteja interesele naționale.
Este esențial ca liderii politici să abordeze aceste teme cu o sensibilitate față de așteptările cetățenilor, pentru a menține un sprijin solid pentru apartenența la Uniune.